[mariamargareta]

[COLOR=Red]Notă: Textul care urmează este reprodus de pe site-ul [COLOR=Blue]noul-ierusalim.info[/COLOR], cu acordul administratorilor şi ilustreză câteva din cele mai flagrante eliminări din "textele sacre" ale ediţiei I a cărţii "Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa":

[/COLOR] [COLOR=purple]39. Misterele Pucioasei (XXXV)[/COLOR]
[COLOR=purple] Cartea “[/COLOR][COLOR=purple]Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa [/COLOR][COLOR=blue]( Partea a XXIV-a.[/COLOR] Texte suprimate [COLOR=blue]) -Partea I.[/COLOR]

Studiu independent despre fenomenul religios [COLOR=blue]NIP[/COLOR]
( ”[COLOR=blue]Noul Ierusalim[/COLOR] de la Pucioasa” )

[COLOR=blue]“…nimic nu se poate scoate sau adăuga la cuvintele acestei cărţi, dar vai aceluia ce scoate sau adaugă, căci ştii ce este scris pentru acela.”[/COLOR]
(din “Cuvântul lui Dumnezeu”, 13/26 decembrie 1990)


Consemnăm şi comentăm aici acele texte care au fost suprimate în ediţia din 2006, faţă de ediţia 1995, în care ele apăruseră ca atare:

[COLOR=blue]1.[/COLOR][COLOR=blue] “…Spuneţi, tată, şi la oiţele celelalte să pască ierbuţa cunoscută, căci pe pământ s-au aşternut spini mulţi şi să nu vă aducă răni în duh. Spuneţi la fraţii voştri, la părinţi şi la copii care nu sunt aici. Dar nu la cei din mare, ci la cei din casa Mea…” (1 mai 1960)[/COLOR]
Atitudinea protectoare preferenţială, exclusiv pentru un grup mic de aleşi, contrazice spiritul iubirii universale care-L caracterizează pe Dumnezeu, Care ar voi ca toţi oamenii ( “cei din mare”, din marea lumii) să vină la adevăr şi să se mântuiască. Motiv serios pentru ca frazele respective să fie suprimate.

[COLOR=blue]2.[/COLOR][COLOR=blue] “Iată de ce M-am pogorât” (7 iunie 1958.)[/COLOR]

[COLOR=blue]3.[/COLOR][COLOR=blue] “…Am auzit glasul lui Dumnezeu strigând şi grăind către mine: … … Eu am zis: Doamne, ce îmi trebuieşte, cu ce mă pot folosi de lucrul pe care mi-l dăruieşti? Dar glasul îmi răspunde:” ( 20 ianuarie 1963) [/COLOR]

[COLOR=blue]4.[/COLOR][COLOR=blue] “ - Iar eu am răspuns: Da, Doamne.[/COLOR]
[COLOR=blue]-[/COLOR][COLOR=blue]El îmi zice: ce faci? Eu am pus faţa la pământ şi am zis:[/COLOR]
[COLOR=blue]-[/COLOR][COLOR=blue]Tu ştii Doamne ce fac.[/COLOR]
[COLOR=blue]Iară m-a strigat şi m-a întrebat: ” ( 20 ianuarie 1963) [/COLOR]

[COLOR=blue]5.[/COLOR][COLOR=blue] “Dumnezeu Tatăl, Domnul Iisus Hristos şi Duhul Sfânt să vă ajute în tot locul şi lucru.” ( 20 ianuarie 1963)[/COLOR]

[COLOR=blue]6.[/COLOR][COLOR=blue] “… Am auzit pe Domnul strigând: Verginico, scoală-te! Te-ai trezit? - Da, Doamne.- Pregăteşte-te că ai să scrii o Carte către poporul Meu. Şi aşa am făcut. În timpul când scriam, am văzut raze de foc că-mi luminează scrisoarea pe care eu o scriam. Şi de multe ori au strălucit razele pe scrisoare, dar eu am întrerupt scrisul. Dar aud vocea Domnului zicându-mi: Verginico, ce ai scris tu în scrisoarea aceasta? Eu am zis: Doamne, binecuvântează-mă ca să-Ţi citesc. Şi am auzit: Domnul Dumnezeul lui Avraam şi al lui Iacov şi al lui Isaac să te binecuvinteze pe tine, fiica Mea. Eu am zis Amin Doamne şi mărire Ţie Dumnezeul meu şi am început să citesc scrisoarea şi în cititul scrisorii M-a întrebat Domnul zicând:” (29[/COLOR][COLOR=blue]mai 1965)[/COLOR]

[COLOR=blue]7.[/COLOR][COLOR=blue] “Eu am zis: văd Doamne ce dar mare mi-ai dat, dar nu mă crede nimeni. Dar Domnul îmi spune:” (29[/COLOR][COLOR=blue]mai 1965)[/COLOR]

[COLOR=blue]8.[/COLOR][COLOR=blue] “…Scrie, Verginico în această scrisoare tot ce vei primi de la Domnul…” (29[/COLOR][COLOR=blue]mai 1965)[/COLOR]

[COLOR=blue]9[/COLOR][COLOR=blue]. [/COLOR][COLOR=blue]“…Ca un vifor este clipa când mă întâlnesc cu Domnul. Căci Domnul când se află în faţa mea este un mare vânt, căci simt că mă ridică în aer. Şi am stat de vorbă cu Domnul şi mi-a spus de toate stricăciunile din vremea lucrării Sale……….” (2 august 1965)[/COLOR]
Probabil că redactorii “Cărţii” au găsit că mărturisirea Verginicăi că se simţea ca un balon, deoarece [COLOR=blue]“Domnul este un mare vânt”[/COLOR], este destul de ilară şi incomodă, aşa că au hotărât că e mai bine să suprime fraza cu totul.

[COLOR=blue]10.[/COLOR][COLOR=blue]“Atunci Domnul nu se da pe faţă, căci era timpul şi minunile pe care le făcea, acestea erau dovada de crezut că trebuie să fie Dumnezeu, Şi nu a crezut toată lumea, ca şi acum, decât un număr mic, ca şi astăzi. A spus Domnul că astăzi dă pe faţă spunând că: Eu sunt Domnul Cel ce vorbeşte cu voi. Eu sunt Alfa şi Omega, începutul şi sfârşitul. Eu sunt Iisus, Fiul lui Dumnezeu care am fost cu trupul pe pământ şi de Ioan am fost botezat în apa Iordanului……… Of, of, cum mai plânge Domnul Iisus Hristos şi Mi-a spus că va pieri toată lumea iarăşi, ca şi în cele două rânduri. Străbate peste tot pământul jalnicul cuvânt al Domnului, spunând că nu e plăcută viaţa omului de azi şi nimeni nu se îngrijeşte. Mi-a arătat Domnul ce mare preţ are omul care trăieşte în legătură cu Dumnezeu folosind obiectele lui sfinte, se taie şi pe aceasta mi-a arătat-o: primul obiect este Sfânta Scriptură, s-o ai în casă şi zilnic s-o citeşti şi s-o trăieşti şi să duci şi pe alţii la adevărul său. Al doilea obiect e să faci rugăciune şi în rugăciune să pomeneşti cât mai multe nume pentru întoarcerea lor la bine. Al treilea este sfânta bisericuţă , să n-o părăseşti şi duminica şi sărbătoarea să mergi la sfânta Liturghie, la sfânta slujbă. Al patrulea: să te porţi cuviincios şi să nu cazi în sminteala fratelui tău. Să fii cumpătat la masă. Să-ţi îndeplineşti datoriile faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele tău, căci este grea problema aceasta la judecată. Al cincilea este: că cine te roagă să-l ajuţi cu ceva şi ai, zice Domnul să-l ajuţi. Ori dacă cineva îţi spune să te rogi pentru el, îţi zice Domnul roagă-te cu tot dinadinsul, că bine faci……...” (2 august 1965)[/COLOR]
Eliminarea acestui text masiv nu se poate explica decât prin abundenţa de inadvertenţe, de exprimări greoaie şi confuze, precum şi de recomandări care intră în contradicţie cu practicile actuale de la Noul Ierusalim (ca de exemplu, îndemnul la rugăciune necondiţionată şi insistentă pentru cei vii, o practică abandonată de mult la Pucioasa):
a. “[COLOR=blue]va pieri toată lumea iarăşi, ca şi în cele două rânduri[/COLOR]”. Care sunt cele “două rânduri” în care a pierit “toată lumea”?? Biblia aminteşte doar de potop, în care a pierit aproape toată lumea, dar şi de făgăduinţa lui Dumnezeu că lumea nu va mai trece printr-o experienţă similară până la sfârşit.
b[COLOR=blue]. [/COLOR]“[COLOR=blue]folosind obiectele lui sfinte, se taie şi pe aceasta mi-a arătat-o:…[/COLOR]” Ce se taie şi de ce??
c. Enumerarea “obiectelor sfinte” începe cu Sfânta Scriptură, ceea ce este onorabil, dar continuă cu o serie de acţiuni, printre care este şi “[COLOR=blue]să nu cazi în sminteala fratelui tău[/COLOR]”, care pare a fi un “obiect sfânt” ceva mai greu de înţeles.
d. Al patrulea “obiect sfânt” este o enumerare de vreo patru acţiuni care n-au nici o legătură între ele.
e. Al cincilea “obiect sfânt” pune în discuţie rugăciunea pentru cei vii, reluând un îndemn formulat şi la al doilea “obiect”. Or, acest îndemn intră în contradicţie flagrantă cu practica de la Noul Ierusalim, unde nu se mai fac rugăciuni decât pentru cei morţi, pe motiv că cei vii se pot ruga şi singuri pentru ei înşişi. De aceea, aici nu se mai primesc pomelnice decât pentru cei morţi, dar nu şi pentru cei vii.
f. Rugăciunea “[COLOR=blue]cu tot dinadinsul, că bine faci[/COLOR]” pentru cei care o cer intră în contradicţie cu preceptul biblic care stabileşte că aici pot apărea şi excepţii:
[COLOR=purple]Dacă vede cineva pe fratele său păcătuind – păcat nu de moarte – să se roage, şi Dumnezeu va da viaţă acelui frate, anume celor ce nu păcătuiesc de moarte. Este şi păcat de moarte; [/COLOR][COLOR=#ff6600]nu zic să se roage pentru acela[/COLOR][COLOR=purple].”(Ioan 5, 16)[/COLOR]