Mi-au ramas in minte cuvintele unui parinte: "Din cele 24 de ore ale unei zile, 8 ore sa dormi, 8 ore sa muncesti si tot 8 ore sa te rogi." Daca am reusi sa facem rugaciune continua in cele 8 ore, pe langa cele 8 de munca, cu siguranta cele 8 de somn ar fi binevenite.
Somnul ca asceza. Cred ca mai toti sfintii s-au luptat cu somnul, ca si cu un dusman care ii despartea de Dumnezeu si de lume (desi rugaciunea inimii, dobandita de ei, se lucra si in somn). Sunt sfinti care s-au rugat sa le fie luat somnul, ca sa nu mai doarma. Raspunsul primit de ei a fost urmatorul: "Da firii cele ale firii, si ca sa nu cazi in mandrie, dormi cu masura." Somnul este o bucurie a trupului, facuta insa spre odihna sufletului. Un suflet obosit, cu greu va face toate cele de trebuinta, insa daca este odihnit, va reusi cu spor in toate.
Somnul ca necesitate a firii. Nu toti avem nevoie de acelasi numar de ore de somn. Unii pot dormi doar 4 ore pe noapte, insa altii au nevoie de 8 ore. Ceea ce este insa cert este faptul ca tot ceea ce face omul in timpul zilei ii hotaraste numarul de ore de somn de noaptea. Cu cat are un serviciu mai greu, cu atat are nevoie de un somn mai bun.
Ora de culcare este esentiala. Taranii nostri adormeau devreme si se trezeau devreme (si erau sanatosi tun). Noi adormim tarziu si ne trezim devreme sau tarziu (si suntem obositi toata ziua). Somnul devreme este cel bun, sanatos si odihnitor. Un om care se culca la 22.00 si doarme pana la 04.00 (6ore) este cu mult mai odihnit decat unul care se culca la 02.00 si doarme pana la 10.00 (8ore).
|