Situatii de acest tip se întâlnesc și în catolicism (eu sunt catolic), în cadrul căsătoriilor mixte și căsătoriilor cu disparitate de cult. Soluțiile recomandate de Biserică sunt: dacă cei doi nu se hotăresc să treacă unul la religia altuia, atunci ei pot rămânea fiecare în religia (confesiunea) lui, dar copiii vor fi crescuți în religia (confesiunea) în care s-a oficiat căsătoria. Aplicând acest lucru:
-cel mai simplu este să aveți aceeași confesiune: amândoi stiliști sau amândoi ortodocși.
-dacă nu vă puteți înțelege asupra acestui aspect (părerea mea e că principalul criteriu de judecată nu ar fi părinții ci răspunsul la întrebarea: cine dintre voi doi este mai practicant ?), atunci fiecare își va păstra confesiunea, dar copiii vor fi crescuți în confesiunea în care vă căsătoriți.
Cu alte cuvinte, se poate să rămâneți ortodoxă și să faceți o căsătorie stilistă, caz în care:
-este bine ca eventualii copii rezultați să fie crescuți ca stiliști, până ce, la vârsta înțelegerii, vor hotărî altfel.
-este absolut normal să primiți mirungerea, dacă aceasta este o condiție a căsătoriei stiliste. Ca ortodoxă nu are de ce să vă deranjeze acest lucru, deoarece aplicarea pentru a doua oară a mirungerii este perfect invalidă.
|