[anne]

În prealabil postat de costel

Am decis sa deschid un astfel de topic pentru ca de curand, am primit o carte din partea unui prieten, in care sunt relatate marturiile unor persoane care au avut o moarte clinica si au prezentat ce ne asteapta dupa moarte. Tin sa precizez ca de vreme ce aceste persoane considerate decedate din punct de veder clinic au revenit la viata, inseamna ca ele, de fapt, n-au fost moarte. Deci, istorisirile lor nu pot fi socotite cu adevarat marturii ale trairii mortii. Pe de alta parte, aceste relatari sunt istorisiri brute, trecute prin filtrul memoriei, suferind multe interpretari, pe care inconstient le facem atunci cand dorim sa dam unei amintiri - sensul. Le vad ca fiind foarte departe de modul in care ne-au descris Sfintii Parinti cele de dupa moarte. De aceea eu nu le dau crezare. Astept cu interes si alte puncte de vedere.

[SIZE=3]La despartirea sufletului omenesc de trupul lui , ingerii cei buni si cei rai se infatiseaza inaintea sufletului. (Citeam undeva ca la patul muribundului vin atatia draci cate fapte rele a facut si atatia ingeri cate fapte bune a facut in viata...) Vederea ingerilor rai , nemilostivi, cauzeaza sufletului o tulburare groaznica si nesfarsita. Insa va afla o mare mangaiere la vederea si protectia ingerilor celor buni. Faptele bune ale omului si o constiinta curata , sunt in acel moment o mare bucurie si un mare ajutor pentru om. [...][/SIZE]
[SIZE=3] Sufletul este despartit de trup de catre moarte sau ingerul mortii. "Cum pot sa-ti spun - povesteste Cuv. Teodora Sfantului Grigorie - de suferinta fizica si simtamantul de apasare ce simt cei ce mor? Starea sufletului in timpul despartirii sale de corp este asemenea situatiei oricaruia ce ar cadea gol in mijlocul flacarilor si s-ar simti redus la cenusa . Cand sosi ora mortii mele , duhurile cele rele ma inconjurara din toate partile . Unele mugeau ca niste fiare, altele latrau precum cainii, altele inca urlau ca lupii. Ele urlau fioroase, ma amenintau , se pregateau a se arunca asupra mea si scrasneau cu dintii , privindu-ma. Eram nimicita de groaza cand deodata am vazut doi ingeri ce stateau la dreapta patului meu si vederea lor imi dadea indrazneala. Atunci demonii se departara putin de patul meu...[/SIZE]
[SIZE=3] In fine, veni moartea grozav de urata. Ea se aseamana omului, insa nu are carne si nu se alcatuieste decat din oase omenesti. Ea a adus cu sine mai multe instrumente de tortura: sabii, sageti, lanci,seceri, furci, securi si altele. Sufletul meu a inceput a tremura de frica. Sfintii ingeri au zis catre moarte: Fa-ti curand slujba ta si scapa foarte incetisor acest suflet de legaturile trupesti , caci nu are o mare povara de pacate. Moartea s-a apropiat de mine , a luat o secure si mi-a taiat mai intai picioarele apoi bratele ; apoi cu ajutorul altor instrumente , ea a slabit toate madularele mele si le-a despartit una de alta din incheieturi...Am pierdut bratele mele, tot corpul meu era mort si nu puteam sa ma misc, ca si cum ar fi incetat de a mai fi al meu. Dupa aceasta ea pregati o bautura intr-un vas pe care-l apropie de buzele mele si ma facu sa beau cu sila. Acea bautura era atat de amara , ca sufletul meu nu a putut sa o suporte . El s-a infiorat si s-a aruncat afara din corp , smulgandu-se cu sila...Ingerii l-au primit in bratele lor.[/SIZE]
[SIZE=3] Cand m-am intors am vazut trupul meu ce zacea acolo neinsufletit si il priveam ca pe un vesmant de care m-am dezbracat si ma miram foarte mult . Ingerii ma tineau si demonii s-au apropiat de noi, aratand pacatele mele..." (va urma...)[/SIZE]
[SIZE=3]("Inmormantarea si parastasele cuvenite"- din scrierile parintelui Nicodim Mandita)[/SIZE]