ce-i asha greu de priceput, poi zilele dupa punerea pe cer a luminatorilor (Soarele shi Luna ca sa fie semne spre vremi) deci dupa ziua aia, zilele au urmat periodic zilele de la Facere, au urmat prima zi, a doua zi cand nu erau luminatorii pushi pe cer,... deci desfashurarea zilelor ulterioare a fost la fel de lunga pentru un observator, pentru om, daca ar mai fi capabil sa vada shi sa masoare timpul Dumnezeiesc... dar omul nu mai este capabil pentru ca nu mai este statornicit in Dumnezeu, shi nemaicunoscand vremile, nemaicunoscand pe Dumnezeu, are nevoie de ceas ca sa-i masoare trecerea, trecerea timpului, el avand impresia ca orele se desfashoara similar, vazand omul un fel de egalitate, un fel de echivalentza in ore, in zile, in vremi shi timpuri, avand asha o linishte data de trecerea monotona a timpului, dar omul neshtiind ca aceasta trecere nu este in folosul sau, caci odata ieshit din Dumnezeu, pana shi ziua, shi timpul este ceva infricoshator care il stapaneshte, care il terorizeaza necontenit...
iar dracii, ca sa-l linishteasca pe om de acest coshmar, au intins spre + shi spre - infinit aceasta scara a timpului iar omul prin asta se simte mai linishtit in virtutea faptului ca neputintza lui ii spune ca nu mai este nimic de facut in fatza infinitului shi atunci in mod fatalist accepta sa se supuna... sa se supuna... minciunii ca nu este timp pentru mantuire sau ca intotdeauna va fi timp pentru mantuire, ca doar timpul e nesfarshit...
poi timpul, anii omului dupa cadere, de la 1000 de ani cat au trait primii oameni au fost redushi la 120 de ani shi apoi la 70 de ani... deci iata cat de putzin timp are omul ca sa-shi gaseasca shi sa se lupte pentru Mantuire, pentru Adevar... pentru Hristos, pentru Cuvantul lui Dumnezeu, vremi shi vremi shi jumatatea unei vremi... o jumatate de clipa pe sfert...
|