Preotii cu inclinatii spre asceza si care sunt siguri pe ei pe plan duhovnicesc ar mai putea incerca o varianta, luandu-l ca exemplu pe Sfantul Serghie de Radonej. Sa se preocupe sa atraga doar credinciosii de partea lor, in rest sa lase de o parte batalia pentru ziduri. Sa cumpere un teren pe care sa amplaseze un paraclis mare improvizat impodobit cu icoane.

Am cunoscut un preot care slujea intr-un astfel de paraclis. Avea acoperis modest, altar din lemn, fara tencuiala, fara dusumea. In rest, avea cativa pari pe care era prinsa folie transparente. Iar lumea isi aducea de acasa covorase ori paturi pe care sa stea in genunchi. Dar in acel paraclis modest Il simteai pe Dumnezeuse aproape, multi deveneau credinciosi adevarati, se petrecea si minuni, de aceea era mereu foarte multa lume. In acel paraclis am plans pentru prima data pentru pacatele mele.

Cred ca preotii ortodocsi din Transilvania au parte de o noua provocare, de o noua ispita, pe plan material si pe plan duhovnicesc deopotriva. Intrucat greco-catolicii beneficiaza de mai mult sprijin politic, numai cu o credinta puternica de tip ascetic se poate depasi cu bine aceasta situatie. Parintele Arsenie Boca a tinut slujbe si in aer liber si era de asemenea inconjurat de lume. Sus inima, parinti ortodocsi din Taransilvania, caci lui Hristos ii place modestia, nu bisericile luxoase. Altminteri nu s-ar fi nascut intr-o pestera saraca. Sa-l cautam pe Dumnezeu in pestera saraca, nu in palatele luxoase. Dumnezeu sa fie cu noi. Amin.