e ceva imposibil sa vindeci patimile altora cand esti robit de patimi!
Spre exemplu eu sunt un ratat, si nu stiu cum sa ies din conditia mea, ceea ce ma defineste este ca trec intotdeauna pe langa lucruri care pot sa-mi schimbe viata dar nu ma lipesc de ele...
iar atunci cand trebuie a vindeci o patima, mai ales una care iti place, e si mai greu, trebuie sa renunti la ceea ce-ti place ca sa fii liber, dar cine nu iubeste ceva mai presus de patima sa nu are vindecare, si eu se pare ca nu am...
de ce postez in acest topic?
am aflat de curand ca unul dintre amici e homosexual, ce mi-a zis e ca nu vrea sa se schimbe, dar daca s-ar putea ar fi deschis: ceva in genul: eu sunt gaina, dar daca se pote sa ma fac taur e ok, da-mi reteta!
pai ca orice patima, trebuie sa vedem de unde vine:
ca nu te apuci sa tragi copacul de crengi atunci cand vrei sa-l scoti, ci sapi la radacina.
pai totul porneste de la ispita, a fost o ispita candva,in care am cazut si care acum s-a scris in noi si este firea noastra, astfel acum nu mai suntem ispititi de diavol sau de semeni ci insasi trulul nostru e cel care ne ispiteste, iar atunci cand nu avem deprinderea postlui, nu ne punem problema sa rezistam ispitei trupului, asa ca "ce va luptati impotriva mea ca eu sunt stapanul!?" zice trupul.
si lupta acesta pentru cel care o incepe, este crancena, dar nu ne-am luptat noi pana la sange, cum zice sf. ap. Pavel.
asa ca cine are cuvantul mustrarii, trebuie sa mustre!!!
dar cine nu a luptat cu patimile sale cum ii cere oare celui de langa sine sa faca mai mult decat a facut el??? sau o sa zicem cumva aproapelui nostru: lupta, lupta, sa vad si eu cum e sa lupti la tine, sa vad si eu cum iesi biruit si rusinat!?! si cine este cel care iubeste rusinea infrangerii? asa ca mai degraba nu lupta nimeni ca sa nu fie infrant si rusinat! nici noi cei ce nu suntem de acord, nu luptam, nici cel cu patima nu lupta, pentru ca sa nu fie rusinat de esec, mai bine castig impotriva aproapelui decat sa pierd si impotriva trupului si impotriva diavolului, si impotriva aproapelui... si apoi sunt biruiti ca si mine care ma vor primi printre ei... cat mai sunt.
Hristos a zis sa ne purtam sarcinile unii altora:
dar am facut noi aceasta?
adica cine a luptat pana la sange sa vindece pe aproapele, si lupta asta nu e impotriva trupului si a sangelui, ci impotriva duhurilor rautatii, asa ca lupta este duhovniceste si se sprijina pe sange.
-biruiti duhul care ne are in stapanire si va vom fi recunoscatori!
dar nu acum, ci dupa ce vom fi vindecati.
dar cum se duce lupta impotriva duhurilor?
pai tot cu puterea duhului, dar al nostru este slab, asa ca ce putem face e sa cerem ajutorul celui puternic, dar acest dar se ia cu staruinta, ca tebuie sa fii insistent in cererea ta, ca si Iacov nu a lasat ingerul lui Dumnezeu pana ce nu a primit binecuvantare, si a primit semn in trup pentru insistenta sa, ca zice scriptura ca a fost mare luptator, petru ca a biruit!
asadar cine vrea sa se vindece sa ceara vindecare de la cel ce o are: Hristos.
Cine vrea sa ajute pe fratele sau, sa-i porte sarcina, sa faca ce-i sta in putinta si sa ceara ajutor de la cel ce-l pote da: Hristos.
__________________
Cine este ca Dumnezeu?
|