Citat:
În prealabil postat de ovidiu-s
Contraziceți vocabularul limbii române. Acesta arată clar că cele două cuvinte sunt sinonime așa cum o arată și originea termenului preot din presbsbyteos.
DEX:
PREZBÍTER, prezbiteri, s.m. Titlu (onorific) pentru o persoană care face parte din cinul (2) bisericesc; spec. preot.
Iar faptul că prezbiterul (preotul) avea o funcție sacră o arată clar Biblia:
1 Tim 4.14 "Nu fi nepăsător față de harul care este întru tine, care ți s-a dat prin proorocie, cu punerea [COLOR=#ff0000]mâinilor mai-marilor preoților[/COLOR]".
|
Probabil nu am reusit sa ma fac inteles. Eu folosesc o alta terminologie si anume terminologia biblica. Conform acesteia (chiar si in textele apostolului Pavel pe care le folositi), "hiereus" insemna preot, iar "presbyteros" insemna slujbas investit cu autoritate in Biserica. Acesta din urma, de obicei era batran (cum sugereaza si etimologia cuvantului) insa putea fi si mai tanar (cum era cazul lui Timotei), iar investirea se facea prin punerea mainilor. Cei doi termeni: hiereus si presbyteros, nu se confundau niciodata in textele Noului Testament. Cum se practica astazi, si cum defineste DEX-ul (nu ati dat definitia completa) este o alta poveste. Eu incerc pe cat posibil sa folosesc terminologia biblica.
Legat de versetul din 1 Tim. 4,14: aici apare termenul "presbyterion" (ceata prezbiterilor, sfatul batranilor). Nu inteleg de ce versiunea ortodoxa traduce "preotilor", sau chiar "mai-marilor preotilor".