În prealabil postat de vsovi
defapt shtii ce cred ca e filmul? iluzia ca ai fi Dumnezeu ori un ingerash, shi ca prin duhul lui vezi shi intrii in intimitatzile oamenilor, ca te uitzi pe o gaura a cheii (camera de filmat) shi ca iei parte din ascuns la tot ce se intampla acolo in actziunile filmului... deci aceasta iluzie shi inchipuire e chiar mai rea decat o barfa... fiindca ne lasam sa ne inchipuim ca traim defapt prezentza in intimitatzile unor persoane fara ca acestea sa ne fi permis, deci le violam intimitatea, suntem ca nishte hotzi ce trag cu ochiul shi cu urechea... shi mai shi participa la toate porciile shi pacatuirile personajelor... caci aceasta iluzie este bine ticluita de scenarist shi la montaj se elimina tot ce ne-ar atrage atentzia ca este o iluzie, o minciuna, o inchipuire... o aventura in nalucirile inchipuirilor unor oameni... care pentru aceste plasmuiri capata olscar sau isozcarioteanul, tragand populatzia in imitatzio in integrum, in imitarea ingamfarilor shi trufiilor shi comportamentului rebel shi lepadator shi semetz al personajelor, shi caracterelor prezentate, caractere ce se lipesc prin patimi shi ne indeamna sa ne invatzam cu nishte feluri de a ne comporta urate shi rele, invatzatura ce se lipeshte pe neobservate intrandu-ne in reflex, shi astfel credem ca asha este bine shi normal ca sa ne traim viatza, shi asha foarte scurta.
dumneata spui ca este paranoie, ce spun, dar dumneata nu cunoshti decat ca se vehiculeaza ceva prin lume acest termen shi te aratzi ca tzi-e frica de gura gLumii sa recunoshti adevarul ca sa nu fi introdusa in catalog la capitolul acesta shi sa fi indosariata shi cipuita shi sa fi considerata nu un om, o persoana ci un caz, bun de analize... ca pe cobai, ca pe shoricei shi shobalani...
poi dumneata nu-tzi dai seama ca prin filme se transmit in mod shtiintzific aceleashi idei din psihanaliza, din mintzile bolnav stralucite ale "medicilor" shi "mantuitorilor" care ne vindeca prin BAR cu bordel shi bertatea tuturor faradelegilor shi prin tzigara, alcool, curvie, shi boabe shi politzie shi bani... transmitzand aceste mesaje prin suburbii, prin subsol ca nu le observi fiind atent doar la firul roshu al actziunii...
dar daca ne gandim la filme am impresia ca este ispita de a nu fii atent la aventura ta, sa nu iei aminte la aventura pe care o traieshti tu shi sa traieshti aventura dracului, a eroului din film, crezand ca e aventura ta, dar tu nu realizezi ca tu stai in pat sau in fotoliu, mananci floricele sau bei, ca asishti la un spectacol shi la nishte trucaje shi le traieshti ca shi cum tu ai fi in pielea lui, deci te lepezi de aventura ta shi traieshti aventura altuia... in timp ce tu traieshti aventura de a te uita pe gaura unei chei, cu urechile ciulite shi atent ca un iepurdreash, lash, la toate actziunile, pe care le savurezi prin trairi inchipuite...
iar daca filmele sunt despre credintza, atunci este cea mai neagra forma de inshelare, caci credintza ta, ca personajele sunt sau au fost reale, te face sa fi complet deziluzionat shi sa te doara cand ai sa vezi aceiashi actori, band, curvind, distrandu-se shi primind olscar la chefurile alea ale lor... o sa cazi in cea mai neagra deziluzie, caci ai iubit acel actor crezand ca e adevarat ce a facut shi ca era credincios, dar o fost doar un spectacol... o ticluita scorneala... o joaca, o imitatzie fara credintza a parintzilor, defapt o parodie, o batjocura, caci batjocura se resfrange pe spectatorul ce la un moment dat se va trezi inshelat in ashteptarile sale.
Apoi bodiguarzii foarte responsabili care stau de paza shi pazesc spectacolul grozav, te fac sa taci ca sa nu deranjezi pe cei ce urmaresc punerea in scena, adica pe cei ce urmaresc productzia, ei sunt defapt paznicii fatzarniciei...
Dumneata nu vezi nimic rau intr-un film, dar eu vad ca e mai rau ca un drog, e mai rau decat orice pe GLUme, caci te lipeshte in aceasta forma de a te crede inger sau in duhul lui Dumnezeu shi ca asishti la o realitate, e iluzia perfecta de a te crede coparticipator la o realitate, eshti defapt ademenit in a fi ochiul shi urechea securista, a barfei, a parashului, dar un parash ce participa la pacatuire shi parand se pareshte inclusiv pe el caci shi el s-a infruptat binemersi cu toate minciunile shi poftele shi lacomiile din film... caci ce doreshti, ce cu pofta pofteshti aia deja eshti shi parca shi savarsheshti shi te inrobeshti... caci invatzatura neobservata se depune shi reflexul format lucreaza mereu... iar credulitatea crede mereu toate teoriile psihanalitice shi experientzele ce vin din ascuns, experientze pe spectator...
deci filmul este un basm, o poveste, o ispita ce vine pentru a cumpara omul tot felul de unelte ademenitoare, ca sa te complaci... caci cuvantul definitoriu al filmului este COMPLACEREA in pacate, in minciuna, in iluzie, in inchipuire, crezand ca daca vezi in film sfintz sau ca se vorbeshte despre Dumnezeu nu este shi acolo o pura scorneala de adormit copii, o pura naivizare shi credulizare a spectatorilor, batandu-shi joc shi distrugand credintza lor cea adevarata shi reala shi tainica, din ascuns, caci prin film se scoate credintza ca sa devina o forma de slava de la oameni, un ereslaoa din ascunsul inimii, caci omul incepe sa vada shi sa traiasca mereu iluzia filmului, el ishi formeaza in interior asha ca o inchipuire unde pluteshte parca intr-un film... intr-un film cu ingamfatzi... prietenii lui, trufashi shi ingamfatzi... prieteni blanzi shi buni...
deci iata ce am reushit sa scriu despre aceasta arta, a 7-a arta, filmul.
iar ostrovul pe care nu l-am vazut precis v-a facut sa va alipitzi de el in mod patimash, iubind nishte inshelatorii, nishte iluzii desharte... nishte vorbe desharte rostite de nishte mincinoshi pentru slava de la spectatori... deci v-atzi alipit de a urma o cale ce are sa va duca spre dezastru... spre iubirea patimashe de minciuna shi mandrie... deci v-atzi lasat inshelatzi...
in fatza TV-ului, la filme sau alte emisiuni, avetzi doua arme, inchiderea ochilor sau telecomanda, dar trebuie sa fitzi hotaratzi caci altfel intr-o clipa s-ar putea sa va trezitzi in plin viol, in ispita complacerii ca-tzi place sa te fu...ri, platind altora, inchipuind ca plateshti altora cu ceea ce nu ai.
Caci dracul aia-tzi promite shi tu ca om faci ca el, itzi promite ca o sa-tzi dea ce el nu poate ca sa dea, ca itzi plateshte cu dragostea shi cu Viatza... dar astea doar Dumnezeu le poate da... iar tu te complaci shi dand crezare din credulitate oricarui duh te amageshti singur cu parerea de sine... cu plata dracului... dar Dumnezeu a zis :"Plata Mea este cu Mine", pe cand dracul itzi promite ca o sa te plateasca cu ce plateshte Dumnezeu, dar el nu are asha ceva ci te face sa crezi ca lui se datoreaza toata dulceatza Harului care nu se compara cu dulceatza olului... deshi ambele sunt pline de dulceatza shi fericire... caci dracul te plateshte cu dulceatza... caci omul nu mqai vede pentru ce e fericit, pentru ce ranjeshte, el nu-shi da seama ca se bucura ca a facut shi face raul, bucurandu-se de raul altuia shi de propria ingamfare shi insingurare... de propria sa satisfacere a patimii credulizand ca nu e pacat... dar e pacate... pacate multe face shi crede ca nici macar nu sunt pacate, fiindca noi nu shtim ca pacatuim atunci cand poftim dulceatza altui ol... inca unui olscar... isozcaiotean. deci pacatuim dar nu realizam... nu vedem... ci dand crezare oricarui duh, necercetand daca este de la Dumnezeu sau de la cel rau, il primim impreuna cu veselia cea plina de amar, impreuna cu slujirea cea plina de patimashie sadica... crezand ca facem un lucru bun facand raul... dar omul nu are voie sa faca decat lucruri bune crezand ca face bine... caci omul nu are voie sa judece, nu are voie sa osandeasca shi sa plateasca cu ce nu are el... shi nici dracul... care il mana shi il indeamna mereu... dandu-i tot felul de ghionturi asha ca prin filme.
|