[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Invierea a inaugurat ziua a opta, dar in aparenţă nu s-a schimbat nimic, lumea nouă se inserează in cea veche, ziua a opta nu există decât in celelalte şapte.
Sfântul Petru cunoştea acest spirit sceptic şi batjocoritor care intreabă : " Unde este făgăduinţa venirii Lui ? Căci de când au adormit părinţii noştri, toate aşa rămân ca de la inceputul făpturii . " ( II Petru 3 , 4 ). De asemenea , iudeii vor să smulgâ un răspuns net, fără nici un echivoc : " Spune-ne dacă eşti Tu Hristosul ! " ( Matei 26 , 63 ) . Ei cer o garanţie mai precisă : "Arată-ne pe Tatăl şi aceasta ne este de ajuns ! ". Desigur , o asemenea dovadă ar fi mai mult decât suficientă, dar dovezile rănesc adevărul, iar răspunsul Domnului este imediat şi categoric : " Pentru ce acest neam cere semne şi minuni ? Adevăr zic vouă, nu i se va da nici unul ! " ( Va urma )

Dumnezeu a venit, dar parcă n-ar dori ca oamenii să-I sesizeze divinitatea. In cazul rar al minunilor, Iisus porunceşte : "mergi şi să nu spui nimănui nimic". Meditativ, Pascal notează : "Revelaţia inseamnă vălul ridicat, or intruparea invăluia şi mai mult faţa lui Dumnezeu." Dumnezeu Se ascunde in chiar arătarea Lui, acesta este marele mister al Dumnezeului ascuns. Exigenţa raţiunii, chiar şi in momentul in care" totul s-a împlinit", pune condiţiile ei : "Dacă este regele lui Israel, să coboare de pe cruce şi vom crede in El ".
Dumnezeu răspunde prin tăcere, dar pentru cel ce ştie să audă, tocmai in tăcere "El işi mărturiseşte iubirea pentru om . " Este acea "nebunie divină de care vorbeşte Sfântul Apostol Pavel, neânţelesul respect a lui Dumnezeu faţă de libertatea noastră . { Va urma }