Citat:
În prealabil postat de cristiboss56
Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari Părinți ai Bisericii Ortodoxe din mileniul al doilea creștin. Numele lui se leagă , in special, de prezicerea invățăturii despre harul necreat, cunoașterea nemijlocită a lui Dumnezeu și indumnezeirea omului. Sfântul Grigorie s-a născut in anul 1296 in Constantinopol. Tatăl său, Constantin , a fost un important demnitar al impăratului bizantin Andronic II Paleologul ( + 1328 ) . In ciuda funcției sale inalte, tatăl lui Grigorie a dus o viață sfântă. Cu puțin inainte de a muri, s-a călugărit, luând numele de Constanțiu. I-au rămas cinci copii mici : trei băieți și două fete, cărora insuși impăratul le-a devenit tutore. Grigorie avea șapte ani. Intrucât nu reușea să țină minte noțiunile pe care trebuia să le invețe, a hotărât să nu inceapă niciodată citirea și invățătura fără să facă trei metanii mari și o rugăciune inaintea icoanei Maicii Domnului. Ajutorul Maicii Domnului nu a întârziat , nu după multă vreme, Grigorie a sporit mult in știinta de carte, incât mulți erau impresionați de ințelepciunea lui. La vârsta de 20 de ani, a ales o altă cale decât cea pentru care îl pregătise impăratul. In vreme ce Andronic al II - lea l-ar fi dorit colaborator la conducerea imperiului, asemenea tatălui său, Constantin, tânărul Grigorie s-a călugărit la Mânăstirea Vatoped, din Muntele Athos. Aici a intrat sub indrumarea duhovnicească a părintelui Nicodim, cunoscut isihast, renumit atât prin făptuire, cât și prin vederea lui Dumnezeu. După doi ani de nevoință, intr-una din zile , i s-a arătat Sfântul Ioan Evanghelistul. Acesta i-a spus :"Am fost trimis de Impărăteasa tuturor să te intreb de ce strigi neâncetat către Dumnezeu < Luminează-mi intunericul, luminează-mi intunericul > ? . Sfântul Grigorie i- a răspuns : "Ce altceva trebuie să cer eu, cel pătimaș și plin de păcate, decât numai să fiu miluit și luminat, spre a afla și a face voia Lui cea sfântă ? ". Atunci , Sfântul Ioan l-a încredințat că Maica Domnului nu îl va părăsi niciodată și îi va fi totdeauna ajutătoare. ( Va urma )
|
De la Vatoped, a mers la Mânăstirea Sfântului Atanasie Athonitul, unde a slujit la bucătărie și a cântat in biserică alături de ceilalți psalți. Despre viața lui de asceză din această perioadă ne vorbește biograful său patriarhul Filotei Kokkinos ( +1379) :" . . .Se lupta ca și cum voia să se facă netrupesc. Somnul și-l biruise atât de mult, incât a rămas treaz trei luni intregi, ca și când ar fi fost fără de trup, afară de un scurt răgaz, in care se odihnea puțin, după ce iși lua hrana, spre a nu pătimi cu ceva rânduielile firii. "După trei ani s-a stabilit la Schitul Glossia, unde un grup de isihaști se nevoiau in asceză și in rugăciunea minții, sub călăuzirea unui monah, Grigorie, originar din Constantinopol. Desele incursiuni ale turcilor din jurul anului 1326 l-au silit pe Grigorie să se mute cu intregul grup de 12 monahi isihaști la Tesalonic. Aici, a fost hirotonit preot. Impreună cu ceilalți călugări, s-a stabilit apoi intr un schit de pe muntele de lângă Veria. Aici , a continuat viața de asceză din Sfântul Munte : cinci zile pe săptămână petrecea in rugăciune și post, fără să intâlnească pe nimeni, iar sâmbăta și duminica cobora in mijlocul fraților și al credincioșilor, slujind Sfânta Liturghie și predicând. Nu a rămas mult nici aici ; din cauza sârbilor, care atacau des regiunea, s-a intors la Athos și s-a așezat in Schitul "Sf. Sava", de lângă Marea Lavră. { Va urma }
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|