[mariamargareta]

[COLOR=purple]Misterele Pucioasei (XVI)[/COLOR]
[COLOR=purple] Cartea “[/COLOR][COLOR=purple]Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa [/COLOR][COLOR=blue]( Cap. V:[/COLOR] Căsătoria[COLOR=blue])[/COLOR]

Studiu independent despre fenomenul religios [COLOR=blue]NIP[/COLOR]
( ”[COLOR=blue]Noul Ierusalim[/COLOR] de la Pucioasa” )
[COLOR=Magenta]Partea a V-a


[/COLOR] [COLOR=blue]23. [/COLOR]“Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” pretinde că modelul “căsătoriei neîntinate” este oferit de apostoli şi de leviţi
[COLOR=blue]“ Păstraţi căsătoria neîntinată. Că la mulţi dintre voi căsătoria e ca o masă când hrăneşte trupul cu bucate şi îl hrăneşte şi cu păcate. Cine are femeie, este rugat să fie [/COLOR][COLOR=fuchsia]ca un apostol[/COLOR][COLOR=blue], să fie [/COLOR][COLOR=fuchsia]ca un levit[/COLOR][COLOR=blue]. Să fie ca un ales sfinţit. Seminţia lui să fie cu plăcere Domnului…” (7 august 1978.)[/COLOR]
Despre leviţi, Sfânta Scriptură spune că formau un trib, care avea rânduieli fireşti, adică bărbaţii îşi luau neveste, chiar şi concubine, cu care întemeiau familii şi care le creşteau copii:
[COLOR=#993300]“Iar Moise, omul lui Dumnezeu [/COLOR][COLOR=fuchsia]şi fiii lui[/COLOR][COLOR=#993300] au fost număraţi la tribul lui Levi.”(I Par. 23,14)[/COLOR]
[COLOR=#993300]“În zilele acelea, când nu era rege în Israel, trăia un levit pe coasta Muntelui Efraim. Acesta [/COLOR][COLOR=fuchsia]şi-a luat o concubină[/COLOR][COLOR=#993300] din Betleemul Iudei.” (Jud. 19,1)[/COLOR]
[COLOR=#993300]“Şi a grăit Domnul cu Moise şi cu Aaron şi a zis:[/COLOR]
[COLOR=#993300]"Numără din [/COLOR][COLOR=fuchsia]fiii lui Levi[/COLOR][COLOR=#993300] pe fiii lui Cahat, după neamurile şi după familiile lor, pe toţi cei buni de slujbă,[/COLOR]
[COLOR=#993300]De la treizeci de ani în sus până la cincizeci de ani, ca să lucreze la cortul adunării.[/COLOR]
[COLOR=#993300]Slujba [/COLOR][COLOR=fuchsia]fiilor[/COLOR][COLOR=fuchsia] lui Cahat[/COLOR][COLOR=#993300] la cortul adunării va fi să ducă sfânta sfintelor.”Num. 4,1-4)[/COLOR]
[COLOR=#993300]“[/COLOR][COLOR=fuchsia]Familia[/COLOR][COLOR=#993300] casei lui Levi deosebit şi [/COLOR][COLOR=fuchsia]femeile ei[/COLOR][COLOR=#993300] deosebit; familia lui Şimei deosebit şi femeile ei deosebit;[/COLOR]
[COLOR=#993300]Toate familiile care rămân, fiecare pentru sine şi [/COLOR][COLOR=fuchsia]femeile lor[/COLOR][COLOR=#993300] pentru sine.(Zah.12, 13-14)[/COLOR]
Este adevărat că Sfântul Apostol Pavel a pledat pentru păstrarea fecioriei, el însuşi fiind necăsătorit. Dar Sfântul Apostol Petru era căsătorit şi nu şi-a lăsat nevasta, pentru a se arăta făţiş celorlalţi că este desprins de patimile trupului. În schimb, la Pucioasa toţi care au avut familii s-au despărţit de facto, unii chiar prin divorţ oficializat la primărie, cu excepţia unui singur cuplu: familia Zidaru. Aceştia s-au încăpăţânat să rămână fideli unul altuia, motiv pentru care au avut însă mult de suferit din cauza liderilor pucioşi, care i-au criticat aspru în mai multe rânduri pentru “modelul inadecvat” pe care îl oferă cei doi artişti nonconformişti celorlalţi creştini şi lumii întregi. Liderii pucioşi ar fi vrut ca Marian Zidaru să se despartă radical şi definitiv de Victoria şi să se retragă la atelierul de la Pucioasa, iar Victoria să rămână la Bucureşti. În acest fel, scos de sub controlul şi ocrotirea soţiei sale, Marian Zidaru ar fi putut fi complet manipulat de către liderii pucioşi.
De la promovarea “căsătoriei albe” se trece rapid la aberanta poruncă a unei permanente preocupări de evitare şi chiar de separare efectivă, deşi cei doi foşti soţi (deveniţi între timp “frate şi soră”) stau încă sub acelaşi acoperiş:
[COLOR=blue]“…Te-aş ruga creştine [/COLOR][COLOR=fuchsia]să nu stai tu în casă niciodată cu femeia ta singur[/COLOR][COLOR=blue], că te îndeamnă să faci păcat…”(7 august 1978.)[/COLOR]
Este germenele ideii de înfiinţare a “obştilor”, formaţiuni amorfe în care convieţuiesc femei şi bărbaţi pe principiul “frăţietăţii creştineşti”, dar care s-au dovedit falimentare odată cu incidentul “[COLOR=blue]Nicolae de la Coşereni[/COLOR]”, în care tocmai “obştea” s-a dovedit a fi cauza indirectă a unui insolit caz de poligamie.

[COLOR=blue]24. [/COLOR]Căsătoria este oprită doar pentru “poporul Dumnezeului de la Pucioasa”
[COLOR=blue]” …Eu aş zice către poporul Meu: [/COLOR][COLOR=fuchsia]opriţi-vă de la căsătorie[/COLOR][COLOR=blue]. Căsătoria din vremea de azi nu mai e duhovnicească. Cine vrea, să ia aminte aceste cuvinte. [/COLOR][COLOR=fuchsia]Cine nu vrea, e liber să se căsătorească[/COLOR][COLOR=blue]. Cine nu vrea să asculte aceste cuvinte, este rugat să nu încurce ceea ce Domnul grăieşte…”[/COLOR][COLOR=blue] (26 august 1978.)[/COLOR]

[COLOR=blue]25. [/COLOR]Căsătoria e admisă, dar numai “în Domnul”
[COLOR=blue]“ Dacă cineva vrea să se căsătorească, în Domnul să se căsătorească, să primească duhovniceasca viaţă” (9-10 august 1979)[/COLOR]
[COLOR=purple]…………………………………………………………………[/COLOR]
[COLOR=purple] Anca Estera [/COLOR]
[COLOR=purple]27 martie 2008[/COLOR]
[COLOR=purple]…………………………………………………………………[/COLOR]

Desigur că această "căsătorie în Domnul" este o formă voalată de a transforma mascarada "căsătoriei albe" într-o cutumă perfect validă şi onorabilă. Or, esenţa căsătoriei este însăşi menirea ei: consolidarea unei familii normale, fireşti, în care rodul de copii devine el însuşi o binecuvântare, aşa cum citim chiar în Biblie (Luca, cap.1) despre cuplul Zaharia-Elisabeta:
[COLOR=DarkRed]
24 Iar după aceste zile, Elisabeta, femeia lui, a zămislit şi cinci luni s-a tăinuit pe sine, zicând:
25 Că aşa mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit [COLOR=Magenta]să ridice dintre oameni ocara mea[/COLOR].

[COLOR=Black]Din păcate, la pucioşi toate aceste învăţături sunt acum răsturnate: copiii nu mai sunt consideraţi o binecuvântare, ci "[COLOR=Magenta]o ruşinoasă dovadă vie a trăirii în păcat[/COLOR]".[/COLOR]
[/COLOR] [COLOR=Magenta]
[/COLOR]