Definiții pucioase
[COLOR=purple]56. Misterele Pucioasei (LII)[/COLOR]
[COLOR=purple] Cartea “[/COLOR][COLOR=purple]Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa [/COLOR][COLOR=blue]( Cap. XXXVIII:[/COLOR] Definiții subtile și nostime [COLOR=blue])[/COLOR]
[COLOR=Cyan]Partea a II-a
[/COLOR] [COLOR=blue]11.[/COLOR]Definiția omizilor: omizile sunt poftele
[COLOR=blue]“[/COLOR][COLOR=fuchsia]Omizile sunt poftele[/COLOR][COLOR=blue] care le poftește creștinul în viața sa.” (14 februarie 1974)[/COLOR]
[COLOR=blue]12.[/COLOR]Definiția otrăvii: postul și rugăciunea
[COLOR=blue]“Omizile sunt poftele care le poftește creștinul în viața sa. Stropiți cu [/COLOR][COLOR=fuchsia]otravă, adică cu post și rugăciune[/COLOR][COLOR=blue]…” (14 februarie 1974)[/COLOR]
[COLOR=blue]13.[/COLOR] Definiția morții: moartea este sfârșitul vieții
[COLOR=blue]“ Căci Domnul îți va lua tot ce ai avut de la Sine, până ce și moartea se va lua de la tine, că [/COLOR][COLOR=fuchsia]moartea e sfârșitul vieții[/COLOR][COLOR=blue], tată” (24 ianuarie 1977)[/COLOR]
[COLOR=blue]14.[/COLOR] O altă definiție a morții: moartea este păcatul!
[COLOR=blue]“…Copilașii Mei, să nu vină moartea peste voi. Ce este moartea? [/COLOR][COLOR=fuchsia]Moartea este păcatul![/COLOR][COLOR=blue]...”[/COLOR]
Această definiție pare mai serioasă decât precedenta, însă intră în conflict cu învățătura Sfintei Scripturi. Într-adevăr, aici se spune că “[COLOR=#993300]plata păcatului este moartea[/COLOR]”[COLOR=#993300]( Rom.6,23).[/COLOR]Dacă admitem ca adevărată definiția moartea este păcatul, rezultă prin silogism că plata păcatului este păcatul, ceea ce este absurd, deci inacceptabil. Rezultă că: ori temeiul scripturistic de la [COLOR=#993300]Romani 6,23[/COLOR] a fost formulat greșit, ori definiția dată de Verginica este defectuoasă. Desigur că orice creștin responsabil va respinge cu energie prima variantă și va clasa “definiția morții” ca fiind cel puțin infantilă.
[COLOR=blue]15. [/COLOR]Trei definiții ale meciului: ce nu a fost pe vremea moșilor și strămoșilor; scamatorie; cel mai mare idol
[COLOR=blue]“Ce e aceea meci? [/COLOR][COLOR=fuchsia]E ce nu a fost pe vremea moșilor și strămoșilor[/COLOR][COLOR=blue] voștri. Feriți-vă de acest cuvânt, meci. Feriți-vă de [/COLOR][COLOR=fuchsia]scamatorie[/COLOR][COLOR=blue]. Acesta este [/COLOR][COLOR=fuchsia]cel mai mare idol[/COLOR][COLOR=blue] din vremurile voastre…”(9 martie 1977)[/COLOR]
Multe sunt ele care n-au existat pe vremea moșilor și strămoșilor, dar acum sunt folosite din plin de către creștinii pucioși: și mașina mică, și telefonul mobil, și electricitatea, și computerele, și multe, multe altele. Despre niciuna nu s-a zis însă că este “meci” , sau “scamatorie”, sau “idol” și nu s-au pronunțat nici un fel de interdicții asupra lor.
Curios lucru: definiția sportului, dată mai sus la poziția [COLOR=blue]10.[/COLOR] spunea același lucru: “sportul este cel mai mare idol“[COLOR=blue](20 noiembrie/3 decembrie 1973)[/COLOR]Aici apare o contradicție serioasă: orice meci este un sport; dar nu orice sport este un meci. În multe cazuri, aceste definiții intră într-o serioasă contradicție.
[COLOR=blue]16.[/COLOR] Definiția naturii: aceasta care nu e cu Dumnezeu
[COLOR=blue]“ Natură se cheamă [/COLOR][COLOR=fuchsia]aceasta care nu e cu Dumnezeu[/COLOR][COLOR=blue] și stă împotriva Duhului lui Dumnezeu și L-a alungat cum alungă un bogat pe un argat.”(10/23 iunie 1977)[/COLOR]
[COLOR=blue]17.[/COLOR] Definiția cuvântului “amin”:amin înseamnă când pecetluire, când tăcere
[COLOR=blue]“ Și “Amin” ce înseamnă? [/COLOR][COLOR=fuchsia]Pecetluirea[/COLOR][COLOR=blue]. (25 decembrie 1974/7 ianuarie 1975)[/COLOR]
[COLOR=blue] “ Amin, amin, amin. Fiule, cuvântul amin, amin, amin, ce înseamnă? Înseamnă [/COLOR][COLOR=fuchsia]tăcere[/COLOR][COLOR=blue]” (6/19 iunie 1978.)[/COLOR]
Dicționarele spun însă cu totul altceva: Amin înseamnă o confirmare verbală de genul: Adevărat! sau Așa să fie! Această tălmăcire este regăsită, în sfârșit, într-o a treia definiție:
[COLOR=blue]“Al patrulea ce vine? Amin. Ce înseamnă? [/COLOR][COLOR=fuchsia]Așa să fie[/COLOR][COLOR=blue]…”(1 noiembrie 1978.)[/COLOR]
[COLOR=blue]18.[/COLOR] Curvia și mândria sunt niște doamne
[COLOR=blue]“…Cel mai mărșav păcat, mândria. Este doamnă mare mândria în această lume. [/COLOR][COLOR=fuchsia]Curvia și mândria sunt niște doamne[/COLOR][COLOR=blue]…” (28 august 1988 )[/COLOR]
[COLOR=blue]19. [/COLOR]O definiție a Duhului Sfânt
[COLOR=blue]“ Duhul Sfânt [/COLOR][COLOR=fuchsia]este Dumnezeul [/COLOR][COLOR=blue]Sfintei Treimi [/COLOR][COLOR=fuchsia]cel din vremea de sfârșit[/COLOR][COLOR=blue]” (26 decembrie 1990)[/COLOR]
Altfel spus, Sfânta Treime are și ea câte un Dumnezeu pentru fiecare vreme. Cel din vremea de sfârșit este Duhul Sfânt, de unde deducem că în celelalte vremi Sfânta Treime are alt Dumnezeu (sau alți Dumnezei?!).
O altă definiție a Duhului Sfânt, apărută în “Cuvânt” după tipărirea cărții, oferă o perspectivă pnevmatologică substanțial diferită:
[COLOR=blue]“ Vă iau în Duhul Meu, în [/COLOR][COLOR=fuchsia]sânul Meu[/COLOR][COLOR=blue], căci [/COLOR][COLOR=fuchsia]aceasta înseamnă Duhul Meu[/COLOR][COLOR=blue], fiilor[/COLOR][…][COLOR=blue]” (30 august/12 septembrie 2007)[/COLOR]
Cu alte cuvinte, “[COLOR=blue]Duhul este sânul Fiului.[/COLOR]”
[COLOR=blue]20.[/COLOR] Definiția omului limbut: omul limbut are două limbi
[COLOR=blue]“ Ferește-te de [/COLOR][COLOR=fuchsia]omul limbut[/COLOR][COLOR=blue], că acela [/COLOR][COLOR=fuchsia]are două limbi[/COLOR][COLOR=blue].” (7/20 aprilie1991)[/COLOR]
[COLOR=purple]…………………………………………………………………[/COLOR]
[COLOR=purple] Anca Estera [/COLOR]
[COLOR=purple]16 iulie 2008[/COLOR]
[COLOR=purple]…………………………………………………………………[/COLOR]
[COLOR=Cyan]
[/COLOR]
|