Ceea ce ma doare cel mai tare la acest popor "crestin",este faptul ca nu-si aprofundeaza cu adevarat credinta,o credinta care nu are cum sa fie inteleasa mai mult prin individualitate si lipsa de altruism,asa cum se intampla de regula,o credinta care nu poate sa fie departajata de moralitate,o credinta care trebuie neaparat sa se simta in constiinta si sa se vada in fapte,in viata fiecarui crestin,caruia AI PASA CU ADEVARAT.
Deseori intalnesc oameni care postesc,oameni care se roaga mereu,deseori intalnesc oameni care au un duhovnic si o conduita crestineasca,aparent impecabila,insa rar,foarte rar vad in inima acestora inocenta unui copil,foarte rar vad in inima acestora lipsa urii si-a discriminarii,din pacate rar vad in inima si-n mintea acestora lipsa atator prejudecati care-i face vrednici de-a inlatura pe semenii lor,care le crispeaza iremediabil mintea.
Nu inteleg cum se poate numi un popor crestin,atata timp cat avorturile au atins cote infiorator de semnificative?,cum se poate numi un popor crestin,cand atatia copii nascuti din acesta sunt lasati de izbeliste,sunt aruncati pe strazi?Cum se poate numi un popor crestin,cand ipocrizia si coruptia sunt fruntase?Eu nu stiu cum se poate numi astfel,dar stiu ca de Sf.Pasti si de Craciun sunt bisericile pline.
Intotdeuna am fost de-acord sa asociez credinta neaparat cu educatia,cu constiinta fata de tot ceea ce intreprindem,in fiecare zi,cu constiinta fata de cei din jur.
Eu cred ca suntem un popor crestin....chiar daca platesc facturi umflate,fara sa am vre-un drept la protest!!!!
Daca vreti sa va numiti crestini,n-aveti decat,dar mai intai priviti in propria inima,in propriile fapte,in propria delasare,pentru ca si eu,si tu,si toti cei care apartin acestui popor,in realitate fac posibila denigrarea moralitatii spirituale.
__________________
" Nu suntem prizonierii propriului destin, suntem prizonierii propriei minti "
|