Intr-adevar , e un post greu ,dar singura piedica am fost si sunt eu ,cu putina mea credinta si nadejde...
Totusi mi s-au intamplat si lucruri minunate ,am reusit sa ma spovedesc si sa ma impartasesc asa cum mi-am dorit ,am reusit sa-l duc si pe fiul meu ,asta e cea ma mare realizare...
In rest , postul alimentar e cel mai simplu , mai greu e cu celalalte...nu am reusit sa ma rog cu prea mare ravna decat in momentele de disperare ,alteori parca imi simteam sufletul amortit .Dar sunt sigura de faptul ca "Dumnezeu e in noi mai mult decat suntem noi insine"...si ca ne va ajuta sa facem pasi inainte...Doamne-ajuta!
|