[windorin]

În prealabil postat de patinina34

A deznadajdui, inseamna pentru mine, un suflet gol. Acel suflet nu a dobindit nimic duhovniceste la acel moment din viata unei persoane. Daca acel suflet a avu nadejdea in Dumnezeu si a pierdut-o, atunci insemna ca mintea este prea preocupata cu griji lumesti, iar sufletul rataceste in acel moment.

Este cea mai urita stare pe care un suflet o poate avea. Acesta este si momentul propice pentru boli psihice, fiind un rezultat al bolii sufletului. Aici doctorii nu pot face nimic sint neputinciosi practic, doar un preot poate ajuta cu slujbe, apoi multe rugaciuni te vor scoate din starea aceasta. Aceasta este si explicatia faptului ca unii se simt nervosi, fara motiv, altii se simt abandonati, altii se sinucid.

Frumos spus. Omul care este incercat de deznadejde este doar acela care isi simte sufletul gol.

Personal, cred ca deznadejdea este roada necomuniunii si a singuratatii.