Pe necredincios eu consider ca suferinta indelungata, necazurile si problemele nesfarsite il fac mai rau.
Pe credincios insa, suferinta ar trebui sa-l apropie de Hristos, Cel care ne-a aratat suferinta maxima pe Cruce. Este nevoie sa intelegem ca, daca nu rabdam toate problemele vietii pana la sfarsit, atunci nu putem sa ne asemanam Creatorului, care a suferit pentru fiecare din noi. Hristos a rabdat Crucea din dragoste pentru noi si din smerenie si ascultare fara de Tatal; cel care vrea sa participe la slava Lui trebuie sa sufere din dragoste pentru El si pentru toti ceilalti, buni si rai. Altfel, unde ar mai fi perspectiva infinitei asemanari cu Fiul lui Dumnezeu?!
Usor de zis, greu de facut; dar nu imposibil, pentru ca harul ne ajuta pe toti cei care "indraznim" sa biruim "lumea", adica raul infiltrat in lume.
__________________
Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleșug, ca să-mi dezvinovățesc păcatele mele;
Psalmul 140, 4
Ascultați Noul Testament ortodox online.
|