[andreicozia]

Eu cred ca dezpatimirea are de a face cu sufletul si constiinta incarcata care se elibereaza prin spovedanie la icoana sau la Duhovnic urmata de impartasire si nicidecum cu eliminarea fricii de moarte.
Iertati-ma dar eu nu inteleg despre ce vorbiti si mai ales cind acest vorbe vin din partea unor parinti de copii.

Probabil trebuie bine precizat ca faceti referire la MOMENTUL mortii cu care trebuie sa fim impacati, nemaiavind balast pe constiinta insa nicidecum in felul de a trai....cum spun unii fara frica ca mori.

Frica de moarte este ceea ce ne tine in trezvie si deci in supravietuire.

Suna precum indracitii de cascadori in masini si cei care sar in prapastii , merg pe marginea blocurilor, excaladeaza pereti verticali si deseori mor, cei care pleaca in paduri in "expeditii de supravietuire" de unde ii culeg mai tirziu salvamontistii sau morga.

Dezpatimirea deci ne face cred cu mult mai grijulii si realisti in ceea ce priveste viata si lumea in jurul nostru

Este ca si cum ai invata copilul sa treaca strada fara sa se uite sau sa se avinte in largul marii cind sunt valuri