104. Noi contradicții în “Cuvântul” de la Pucioasa (Partea a X-a)
104. Noi contradicții în “Cuvântul” de la Pucioasa (Partea a X-a)
O altă dilemă a pucioșilor se referă la locașul împărăției cerurilor:
– Locașul împărăției cerurilor [COLOR=fuchsia]este în om[/COLOR]:
[COLOR=blue]“ [/COLOR][COLOR=red]Locul împărăției cerurilor[/COLOR][COLOR=blue] și slava ei [/COLOR][COLOR=red]este în om[/COLOR][COLOR=blue], și iarăși spun: locul împărăției cerurilor este în om, și pentru această slavă am zidit Eu omul. “[/COLOR](Citat din “Cuvântul” datat 7-01-2009)
– Locașul împărăției cerurilor [COLOR=fuchsia]este Însuși Iisus Hristos[/COLOR]:
[COLOR=blue]“ Am venit și M-am făcut pe Mine Însumi Om, și după ce M-am întocmit în pântece fecioresc, M-am născut Prunc ca omul, și am fost Eu odihna lui Dumnezeu, odihna Tatălui Meu, din Care Eu sunt mai înainte de vecii, și, atunci, la nașterea Mea, am arătat Eu iarăși taina omului, căci [/COLOR][COLOR=red]M-am făcut pe pământ locaș al împărăției lui Dumnezeu[/COLOR][COLOR=blue], și Tatăl era în Mine, iar Eu în El eram[…]“ [/COLOR](Citat din “Cuvântul” datat 7-01-2009)
– Locașul împărăției cerurilor în om [COLOR=fuchsia]este Maica Domnului[/COLOR]:
[COLOR=blue]“ Vin la tine cu sărbătoare pentru mama Mea Fecioară, căci heruvimii și serafimii și toți îngerii și toate oștirile cerești o măresc pe ea între sfinți în ziua aceasta de pomenire a nașterii ei pe pământ între oameni, naștere hărăzită de Dumnezeu, pentru ca [COLOR=Red]să fie locaș al lui Dumnezeu[/COLOR] [/COLOR][COLOR=red]această Fecioară, locaș al împărăției lui Dumnezeu[/COLOR][COLOR=blue] în om. “[/COLOR](Citat din “Cuvântul” datat 21-09-2008)
– Locașul împărăției cerurilor [COLOR=fuchsia]este trupul omului[/COLOR]:
[COLOR=blue] “…omul în care nu locuiește Dumnezeu cu voile Lui, cu Duhul Lui, e om îngâmfat, om care strică în el trupul său, locașul împărăției Mele în om.”[/COLOR] (Citat din “Cuvântul” datat 11-03-2007)
– Locașul împărăției cerurilor [COLOR=fuchsia]este inima omului[/COLOR]:
[COLOR=blue]“ Eu M-am născut pentru [/COLOR][COLOR=red]inima omului[/COLOR][COLOR=blue], ca să Mi-o fac tron al [/COLOR][COLOR=red]împărăției Mele[/COLOR][COLOR=blue] în om .“ [/COLOR](Citat din “Cuvântul” datat 7-01-2009)
– Locașul împărăției cerurilor [COLOR=fuchsia]este inima omului credincios[/COLOR] (credincios în “[COLOR=blue]cuvântul de facere[/COLOR]” de la Pucioasa):
[COLOR=blue] “ Intru în carte cuvânt, și prin el Mă așez pe tron și împărățesc, căci tronul pe care Eu stau Împărat cu[/COLOR] [COLOR=red]împărăție care nu cade este inima omului credincios[/COLOR][COLOR=blue], care împlinește porunca iubirii de Dumnezeu.[…][/COLOR] [COLOR=blue]și Eu șed pe tron și cuvintez cuvânt de facere, căci fac din cel credincios [/COLOR][COLOR=red]împărăție a Mea[/COLOR][COLOR=blue], iar tronul Meu este [/COLOR][COLOR=red]inima lui[/COLOR][COLOR=blue] credincioasă… “[/COLOR](Citat din “Cuvântul” datat 19-01-2009)
– Locașul împărăției cerurilor [COLOR=fuchsia]este “Cuvântul de la Pucioasa”[/COLOR]:
[COLOR=blue]“ O, e Domnul cuvânt pe pământ! [/COLOR][COLOR=red]Împărăția Lui e în cuvântul Lui de peste voi[/COLOR][COLOR=blue]. “[/COLOR](Citat din “Cuvântul” datat 15-06-2008)
– Locașul împărăției cerurilor [COLOR=fuchsia]este înăuntrul preoților de pe pământ[/COLOR], cu condiția să-și vină în fire și să se supună “Cuvântului care trâmbițează” la Pucioasa:
[COLOR=blue]“ O, [/COLOR][COLOR=red]preoți de pe pământ[/COLOR][COLOR=blue], fugiți de slava cea de la oameni, fugiți de slăbiciuni, […] Veniți, veniți la cei ce știu azi de la Dumnezeu cuvânt pentru voi și pentru oameni! […] O, [/COLOR][COLOR=red]veniți-vă în fire[/COLOR][COLOR=blue] câtă vreme lumina este cu voi, [/COLOR][COLOR=red]căci cuvântul Domnului trâmbițează [/COLOR][COLOR=blue]pe pământ pe vatra neamului român! Sfințiți-vă mintea și inima și trupul! Iubiți [/COLOR][COLOR=red]împărăția lui Dumnezeu în voi[/COLOR][COLOR=blue]![/COLOR][COLOR=blue] “[/COLOR](Citat din “Cuvântul” datat 11-05-2008)
– Locașul împărăției cerurilor [COLOR=fuchsia]este înăuntrul poporului pucios, [/COLOR]cu condiția ca el să se lepede mai întâi de sine:
[COLOR=blue]“ O, poporule de azi al lui Dumnezeu pe pământ, o, fiu credincios […]Domnul Dumnezeul tău să-ți dea harul Său, și prin el să înveți mereu darul lepădării de sine la orice pas, ca[/COLOR][COLOR=red] apoi să-ți dea[/COLOR][COLOR=blue] Domnul [/COLOR][COLOR=red]împărăția Sa înăuntrul tău[/COLOR][COLOR=blue].[/COLOR][COLOR=blue] “[/COLOR](Citat din “Cuvântul” datat 6-05-2008)
|