[ovidiu-s]

Î[SIZE=2][SIZE=2]n Biblie termenul de desfrânare (adulter) este folosit şi cu alte sensuri decât acela de păcat trupesc între femeie si bărbat. Desfrânare inseamnă orice altceva care ti-ar putea lua atentia de la lucrarea propriei mântuiri şi de la Adevăr (Dumnezeu):

2 Cronici 5.25 "au început să se desfrâneze după dumnezeii popoarelor pământului aceluia"
Ieremia 3.13 "te-ai abătut de la Domnul Dumnezeul tău şi te-ai desfrânat cu dumnezei străini sub tot arborele umbros şi glasul Meu nu l-ai ascultat, zice Domnul."
[/SIZE][/SIZE][SIZE=2]sau:
[/SIZE][SIZE=2][SIZE=2]Exod 20.17 "Să nu doreşti casa aproapelui tău; să nu doreşti femeia aproapelui tău, nici ogorul lui, nici sluga lui, nici slujnica lui, nici boul lui, nici asinul lui şi nici unul din dobitoacele lui şi nimic din câte are aproapele tău!"
[/SIZE][/SIZE][SIZE=2]Matei 5.28 "[/SIZE][SIZE=2][SIZE=2]Eu însă vă spun vouă: Că oricine se uită la femeie, poftind-o, a şi săvârşit adulter cu ea în inima lui.[/SIZE][/SIZE][SIZE=2]"[/SIZE][SIZE=2][SIZE=2]
[/SIZE][/SIZE][SIZE=2]În acest caz câţi dintre noi suntem curaţi !!

"Matei 19.vers 1 in jos....spune despre despartirea barbatului de nevasta....iar Isus le spune ucenicilor in vers 9:Iar Eu zic vouă că oricine va lăsa pe femeia sa, în afară de pricină de desfrânare, şi se va însura cu alta, săvârşeşte adulter; şi cine s-a însurat cu cea lăsată săvârşeşte adulter.
1 Corinteni 7:10. Iar celor ce sunt căsătoriţi, le poruncesc, nu eu, ci Domnul: Femeia să nu se despartă de bărbat!
11. Iar dacă s-a despărţit, să rămână nemăritată, sau să se împace cu bărbatul său; tot aşa bărbatul să nu-şi lase femeia."
[/SIZE][SIZE=2][SIZE=2]
Sunt înfricoşătoare citatele despre taina căsătoriei, dar să ne amintim [/SIZE][/SIZE][SIZE=2]şi[/SIZE][SIZE=2][SIZE=2] ce mai spune Scriptura, despre Sfânta Biserică:

Matei 18.18 "Adevărat grăiesc vouă: Oricâte veţi lega pe pământ, vor fi legate şi în cer, şi oricâte veţi dezlega pe pământ, vor fi dezlegate şi în cer."
1 Tim 3.15 "casa lui Dumnezeu, este Biserica Dumnezeului celui viu, stâlp şi temelie a adevărului".
Pe lângă situaţiile de păcat carnal [/SIZE][/SIZE][SIZE=2]î[/SIZE][SIZE=2][SIZE=2]n afara casatoriei,[/SIZE][/SIZE][SIZE=2] aşadar Biserica poate motiva scriptural divorţul [/SIZE][SIZE=2][SIZE=2]în următoarele situaţii:

Atunci când [/SIZE][/SIZE][SIZE=2]tatăl [/SIZE][SIZE=2][SIZE=2]reprezintă o ameninţare fizică pentru viaţa copiilor născuţi sau nenăscuţi. [/SIZE][/SIZE][SIZE=2]Î[/SIZE][SIZE=2][SIZE=2]n cazul acesta femeia isi poate sacrifica casnicia sau pe ea, după Cuvântul:
Ioan 15.13 " Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi."

O altă situatie de posibilă desfacere a casatoriei este aceea in care unul dintre soţi a ascuns faţă de celălalt,(adică nu i-a spus inainte de casatorie, cu rea intenţie), incapacitatea lui sexuală. [/SIZE][/SIZE][SIZE=2]Î[/SIZE][SIZE=2][SIZE=2]n aces caz, se consideră căsătoria intemeiată pe minciună[/SIZE][/SIZE][SIZE=2] şi[/SIZE][SIZE=2][SIZE=2] imposibil de a se consuma trupeşte.
Sfântul Pavel pune tot timpul accent pe [/SIZE][/SIZE][SIZE=2]libertatea aceasta:[/SIZE][SIZE=2][SIZE=2]
1 Cor. 7.3-4 "Bărbatul să-i dea femeii iubirea datorată, asemenea şi femeia bărbatului. Femeia nu este stăpână pe trupul său, ci bărbatul; asemenea nici bărbatul nu este stăpân pe trupul său, ci femeia. 5. Să nu vă lipsiţi unul de altul, decât cu bună învoială pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea, şi iarăşi să fiţi împreună, ca să nu vă ispitească satana, din pricina neînfrânării voastre. 6. Şi aceasta o spun ca un sfat, nu ca o poruncă.
7. Eu voiesc ca toţi oamenii să fie cum sunt eu însumi. Dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui: unul aşa, altul într-alt fel."
Oricum, sotul sau soţia in cauză nu este obligat/ă să desfacă căsătoria.

[/SIZE][/SIZE][SIZE=2]În practica primelor secole creştine, experienţa Bisericii inregistrează cazuri de desparţire a soţilor pentru considerente grave: ingerinţe ale unuia din soti contra celuilalt, sau adulter. Interpretand epistola catre Corinteni, Sfantul Ioan Hrisostom spune: "este preferabil sa sfarami legatura casatoriei, decat cea a credintei". In caz de adulter, sau daca unul din soti obliga pe celalalt sa sacrifice idolilor, "nu ezitati - spune sfantul - sa va retrageti de indata ce el va crea zilnic certuri, pentru ca Dumnezeu ne-a chemat sa trăim in pace".
Un[/SIZE][SIZE=2][SIZE=2] alt caz in care [/SIZE][/SIZE][SIZE=2]poate fi[/SIZE][SIZE=2][SIZE=2] admisă desfacerea căsătoriei este atunci când unul dintre soţi a apostaziat, indemnându-i pe copii la fapte anticreştineşti[/SIZE][/SIZE][SIZE=2] (îi obligă să treacă la secte[/SIZE][SIZE=2][SIZE=2],[/SIZE][/SIZE][SIZE=2] îi obligă să fure sau să se prostitueze etc)[/SIZE][SIZE=2][SIZE=2] punându-le in pericol mântuirea şi făcându-i fii ai Diavolului. În acest caz, păcatul amăgitorului poate fi mai mare şi decât uciderea de sine:

Marcu 9.42 "Şi cine va sminti pe unul din aceştia mici, care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui dacă şi-ar lega de gât o piatră de moară şi să fie aruncat în mare."

[/SIZE][/SIZE][SIZE=2]Spre deosebire de atitudinea doctrinei romano-catolice in chestiunea divortului, Biserica Ortodoxa a pastrat acelaşi respect si o anume discreţie, neintervenind cu hotarari brutale in viata familiei. Cum bine remarca Olivier Clement - vorbind despre gandirea lui Evdokimov - Biserica Ortodoxa nu are o "teologie a divortului; insa se intampla ca ea sa constate absenta durabila a iubirii". În fata acestui hiatus, ea nu se pronunţă nici oficial, nici neoficial, ci "constata" şi absolvă.



[/SIZE]