Citat:
În prealabil postat de ory
Ma doare sa vad cum biserica restrictioneaza atat de exigent Sf.Impartasanie credinciosilor,cel putin eu am intalnit numai duhovnici severi,care uneori ma opreau de Impartasanie si pentru canonul ramas in urma...si eram copil.Un copil nu ar trebui restrictionat de la Sf. Impartasanie,decat uneori pentru smerire si indreptare.Cred ca,mai degraba Biserica tinde sa se manifeste in mod exigent de la sine putere si convingere si nu pentru adevarata valoare crestina,fiindca nu te poti numi crestin stand departe ani de zile,poate zeci de ani,de Sf.Impartasanie,respectiv Trupul si Sangele Mantuitorului.
Personal...ma dor aceste lucruri care,devin mai degraba prejudecati.
|
Ory dragă, este pentru întâia oară când nu te aprob în totalitate. De ce ? Pentru simplu fapt, că mie , cel puțin, mi-a fost de mult folos un Duhovnic mai exigent și care respectă orânduielile Bisericii noastre. Vorba aceea , nici prea prea , dar nici o flexibilitate dusă la extrem, ce nu folosește până la urmă nimănui. Un Duhovnic bun, este și un psiholog și eu cel puțin, am avut marea șansă să dau peste un astfel de Duhovnic. El știe , cu tact cum să "restricționeze" dreptul la Sfânta Împărtășanie , fără a îndepărta de Biserică pe cel în cauză, ci din potrivă. Eu cel puțin, am avut astfel de perioade de restricție și mult , mult de tot m-au ajutat. În alte părți, puteam să nu fiu oprit și asta nu o spun gratuit, ci din discuțiile purtate cu alți preoți. Nu trebuie să ne furăm propria căciulă și apoi nu-i un cap de țară , restricția temporară de la Sf. Împărtășanie. Această perioadă este benefică, cu o singură condiție, de a nu întrerupe sub nici o formă legătura cu Duhovnicul. Dragă Ory , aș-i putea să mă împărtășesc zilnic , la alte 3 sau patru biserici din jur, dar prefer la Biserica mea, cea care m-a ridicat din căderile mele și care reușește să-mi dea o mână de ajutor ori și când sunt în rătăcire sau păcat.