Citat:
În prealabil postat de Anna
Buna!
Eu stiu ca in Biserica noastra Ortodoxa nu se accepta nicio forma de anticonceptionale sau ceva asemanator. Cand am vorbit despre asta cu prietenul meu a spus ca nu ne-am putea permite sa crestem prea multi copii si ca mai importanta e calitatea timpului pe care il oferi unui copil. Eu as vrea sa va intreb pe voi, oamenii casatoriti care respectati invatatura ortodoxa...aveti foarte multi copii? In fiecare an se naste unul? Cum ii cresteti? Cum faceti? Daca e prea intima intrebarea va rog sa-mi raspundeti prin mesaj privat.
Si va rog, doar cei casatoriti!!!!! Vreau o marturie, nu predici.
Multumesc!
Anamaria
|
Hristos a înviat!
I-am raspuns Annei prin mesaj privat.
Dar as vrea sa adaug niste ganduri generale.
Biserica Ortodoxa nu interzice in mod absolut anticonceptionalele. De altfel Biserica Ortodoxa nu interzice nimic in probleme morale, ci da principii - aici: cununia este sfanta, dragostea intru Hristos este pe primul plan,si apoi vine nasterea de prunci; o dragoste adevarata nu este egoista, nu se inchide in ea insusi ci accepta nasterea copiilor; la noi nu exista 'magisteriu', ca cel al catolicilor, care sa transeze in problemele morale.
Din cate am citit eu, din parerile teologilor, anticonceptionalele nu ar trebui sa fie o regula ci o exceptie, dar sunt multe cazuri in care e bine si chiar se recomanda sa le folosim.
Chiar pe acest sit exista si pareri in acest sens: pr. Vasile Raduca. Eu mai stiu de John Meyendorff (mi se pare ca tot pe acest sit, este un capitol din cartea lui despre Cununie), Paul Evdokimov (Taina Iubirii) si Olivier Clément (in diverse articole).
Oricum, la noi la ortodoocsi deciziile se iau si tinand seama de sfaturile duhovnicului, si de constiinta personala: aplicam principiile la cazul nostru concret, rugandu-ne sa luam decizia buna.
Un exemplu pentru o situatie in care chiar nu vad cum ar putea faca altfel un cuplu crestin: daca unul din cei doi urmeaza o chemioterapie. Chemioterapia schimba structura spermatozoizilor si exista mare risc sa se nasca copii handicapati. Ar trebui oare sa isi asume cei doi un astfel de risc?
Nu cred ca ar fi bine pentru doi oameni care se iubesc sa se abtina pur si simplu de a fi impreuna un an sau doi.. sau chiar pentru totdeauna, daca chemioterapia nu da rezultate bune si cel bolnav moare. Iubirea omeneasca se exprima si trupeste.
Casatoria nu este la ortodocsi, cum se zicea sau se mai zice uneori la catolici, numai pentru nasterea de prunci. Daca ar fi asa, atunci inseamna ca nu s-ar putea casatori doi oameni daca ar sti de la inceput ca unul din ei nu poate avea copii! Ceea ce nu este cazul la ortodocsi.
Sa ma iertati daca poate repet lucruri care au mai fost scrise pe acest sit: abia m-am inscris.