In cele din urma draga Archaeopteryx,inteleg ca pe tine insuti te cunosti foarte bine si scopul tau in viata e bine definit. Asadar,daca eu stiu ce ii cu mine si stiu ce scop am,de ce sa nu imi muncesc gandurile si sa ma intreb:De ce exista Dumnezeu si care e scopul Lui?
Pentru a intelege aceasta,este bine a ne da seama,ce e cu noi insasi,de ce existam si care e scopul nostru in aceasta viata.Nimic nu este fara sens si fara logica,dupa cum bine stim,toate intamplarile isi urmeaza cursul lor firesc.Insa eu ca om am fost creat si mi sa insuflat viata,cuiva datorez recunostinta,asta nu inseamna ca nu sunt liber sa fac ce vreau eu,insa trebuie sa pretuim esenta existentei noastre,prin natura noastra suntem oameni si sa ne pastram asa,fara a ne degrada moral si sufleteste,lasandu-ne prada tuturor patimilor si zbuciumelor,care vin departarea noastra de Dumnezeu.Ne incarcam constiinta cu o sumedenie de intrebari si zacem in neliniste,impovarandune sufletul,fara ca nimeni sa ne mustre sau sa ne necajeasca.Singuri de multe ori ne facem rau,atata noua cat si celor din jur.
Pace si liniste sufleteasca.
Doamne ajuta!