În prealabil postat de sia

Ieri,asteptand in statie troleibuzul, in fata unei banci ,am asistat la o secventa de viata impresionanta ,dupa parerea mea .
..Pe treptele din fata bancii ,statea o doamna ..a strazii ,trecuta demult de prima parte a vietii ,murdara saraca ,cu ceva bagaje langa ea si care manca un rest din ce fusese o felie de pitza .
Deodata , un caine (cred ca setter ,suberb cu blana lunga roscata si lucioasa) s-a dus drept la ea ,voios si poate ademenit de ce manca ea ..doamna strazii si-a ferit imediat mana in care tinea mancarea ,ducand-o la spate ,totusi ,zambint .Cam toti din statie am vazut scena ..credeti-ma ca n-am judecat-o pe acea sarmana , mi-a produs mai multa mila ...
In secunda doi, cainele a fost chemat si el a ascultat imediat asezandu-se langa un tanar (nu-mi place sa zic stapan ! ) De langa o pereche de tineri ,un copilas de cel mult trei ani s-a apropiat cu bucurie de caine, oferindu-i ce avea el in mana ..o napolitana ..Cainele si-a privit stapanul asteptand aprobare iar copilul astepta si el cu manuta intinsa uitandu-se tot la tanar..Tanarul cu cainele, a dat din cap si nu pot sa va descriu fericirea baietelului ..toata fata-i era un zambet , a batut din palme de cateva ori de bucurie ... M-am urcat in troleibuz cu lacrimi in ochi, gandindu-ma la ce ne-a spus Domnul Iisus : [COLOR=purple]de nu veti fi precum pruncii ,nu veti intra in imparatia cerurilor.[/COLOR]