Foarte frumos si clar as zice raspunsul lui Macarie (care poate sa fie chiar un avva, judecand dupa bogata si concisa informatie), desi nu ne spune explicit ca nu prea e de acord cu ecumenismul. Se observa ca si in BOR sunt tot mai multe voci care atrag atentia ca ecumenismul ne e ceva strain, cel putin. Avem cu totii constiita, pe care ne-o insufla Biserica (care de altfel e una; nu s-a impartit in mai multe biserici, dupa cum nici Hristos nu e impartibil) si pe care ne-o intaresc sfintii si marii traitori, ca Biserica e ecumenica, ca se adreseaza intregii lumi, asa cum s-a adresat de la inceput, si-i cheama pe toti. In decursul timpului unii s-au despartit de trupul acesta al lui Hristos, asa ca simt nevoia ecumenicitatii pe care au pierdut-o; e limpede ca recastigarea ei nu se face printr-o miscare, fie ea de tip "ecumenist", ci prin intoarcerea pe care ne-o indica dintotdeauna Biserica cea Ecumenica: pocainta. Dar sa incerci sa le spui participantilor la aceasta miscare ca trebuie sa se pocaiasca! Sau celor care vor veni sa "predice" sau sa se "roage" la un loc cu ortodocsii, indata, la zilele de "rugaciune ecumenica"! Nu desconsideram pe nimeni, dar cred ca atata timp cat stau in afara Bisericii Ecumenice (adica Ortodoxe), credintele lor nu ne intereseaza; ele nu exista pentru noi, afara doar daca ne ataca credinta noastra. In rest, mantuirea lor e exclusiv cunoscuta doar de Dumnezeu, pe care-L rugam sa ne fie noua milostiv la ceasul judecatii noastre.
|