[ory]

Anca,stau si ma intreb,cine poate trai mai cu precadere in fantezie,cel care citeste la infinit si are impresia ca prin aceasta lectura stie exact ce se intampla in situatia citita,sau cel care traieste si in acelasi timp citeste despre aceasta situatie??? Tu,pur si simplu vrei sa ma fortezi sa spun prea multe,chiar daca pentru tine niciodata nu vor fi prea multe pentru a ma judeca,si intotdeauna vor fi prea putine pentru a intelege cu adevarat.
Eu cred ca,mai degraba traiesti tu in fantezie,fantasme,fantasmagonii...sau cum le-ai mai numit,cu rautate,bine-nteles.
Uite,am un carnetel de prin adolescenta,am trecut pe el multe adrese de manastirri alaturi de intreaga obste scrisa,la cateva dintre ele.In cateva dintre acestea,am constatat cu stupoare ca au plecat foarte multe,practic s-au injumatatit,si aici vorbesc de manastiri nu prea mari,insa destul de impunatoare.Nu are rost sa-ti spun tie mai multe,tu vei ramane oricum o "visatoare",plina de cunostinte,de smerenie,sau mai stiu eu ce consideri,fiindca eu nu am ce lua in consideratie de la o persoana,daca as putea-o numi persoana,care nu are identitate,nu are o infatisare,o viata din care sa se deduca propriile considerente,tu esti toata o literatura,si-atat,iar o literatura nu o poti iubi sau ura,ci doar o poti aprecia,o poti contesta sau ignora.Asa deci,sa nu ai impresia ca te urasc,dar exprimarea ta din moldoveneste spune multe,sincer,abia am descifrat-o,chiar daca sunt moldoveanca,nu ma pricep asa ca tine....nu am nici o tangenta cu mediul rural,chiar daca,poate ca ar fi fost bine,dupa cum spune Iorga;"Vesnicia s-a nascut la sat!"
Nu am vrut decat sa atentionez asupra realitatii,nu am judecat-o,nu am detestat-o sau denigrat-o precum spui,ci doar am expus-o exact asa cum se infatiseaza(nu dintr-un exemplu sau doua...nici pe departe),si chiar am alaturat aproape de fiecare data si opinia mea de intelegere fata de aceste situatii care,nu sunt decat omenesti.Voi,astia care credeti ca l-ati apucat pe Dumnezeu de picior,mai degraba voi denigrati si judecati atat de aspru greselile omenesti,mai ales cele ale monahicismului.in sufletul vostru nu exista intelegere,tocmai datorita smintelii si-a uriciunii proprii nici nu vreti sa credeti ca aceste erori pot fi reale,la voi nu exista concesie ci doar verdict,si-nca unul aspru.Asa ca Anca,nu-mi mai pune in gura cuvinte nespuse,eu nu judec aspru aceasta tagma,ci mai degraba tu o faci,auzind de la mine erorile care pot exista si exista,eu o inteleg prea bine,fiindca incerc sa inteleg oamenii ca si oameni,tu insa,vrei sa-i faci sfinti,vrei sa-i faci ingeri,de aceia ai atata patos in a-i judeca.
Daca ai fi vazut tu la viata ta ce am vazut eu,ce am simtit eu,ce am auzit eu in aceasta mare familie a Bisericii,cred ca l-ai fi rastignit pe Dumnezeu a doua oara,fiindca sa nu uitam,Mantuitorul a fost rastignit de farisei si de habotnici...
Nu trebuie sa ne smintim,dar nici sa traim ancorati doar in povesti,ci bine ar fi sa invatam din aceste erori,sa ne sesizam,sa facem ca sa fie mai bine,mai conform cu ceea ce ne cere cu adevarat Mantuitorul,si nu cere muuuult,noi dorim sa oferim atat de mult incat pierdem sensul real al propriului sacrificiu,intotdeauna am fost de parere ca numai oamenii necredinciosi se smintesc
De ce ne trebuie atat de mult sa intelegem ca,ceea ce conteaza cel mai mult pe pamant,Inaintea Domnului,este tocmai relatia pe care o avem cu semenii,daca am intelege aceasta,toate "povestile" ar pieri,nu ar mai fi nevoie de atata controversa,de atata "credinta individuala".Dumnezeu a spus;"sa ne ierti pacatele noastre,precum si noi iertam gresitilor nostri",a spus"sa-i dai celui de langa tine sa manance,astfel imi dai mie","sa va iubiti unii pe altii"...Dumnezeu a vorbit cu cei simpli,cu cei pacatosi,a muncit in zi de sabat,a primit si pe roman,muuuuulte a mai facut pentru cel de langa El,ca sa ne dea pilda noua.Dar noi nu,si nu,noi vrem sa fim sfinti pe pamant,sa ne omoram unii pe altii,care sa ajunga primul mai sfant,sa ne uscam stomacurile de post,urand-ul pe celalat simultan,vrem sa facem metanii de ne ies ochii,doar doar ne vom duce in rai noi,ca doar ce ne pasa noua de celalalt!!!!
Am trait in sanul credintei,cat mai diverse,cat mai habotnice,cat mai colorate si cat mai negre,cat mai pacatoase,cat mai luminoasa.....imi este de-ajuns ca sa inteleg ca "teoriile"nu mantuiesc pe nimeni.