Sincer,mai degraba isi doreste orice om sa-si vada interlocutorul,sa-i vada chipul celui cu care graieste,decat numele acestuia...numele poate fi oricum,numele se poate repeta,multi avem numele de Vasile,chipul insa,este unic.Cand vorbesc cu oameni care nu au un chip,atunci stiu sigur ca ma aflu pe un taram virtual,imaginar...poate ca,cel cu care vorbesc nici nu exista,acesta nu are o identitate...deci,monologhez.Mai aproape,mai real te simti fata de cei care si-au afisat un chip,simti ca-i cunosti intr-un fel,ei chiar exista...decat cu cei care au doar un nume.Uita-te,sunt atatea Ane(ana) pe-aici ca nici nu mai stii care cu care,sunt atatia Marius,ori Costel...un chip,insa,nu ai cum sa-l confunzi.
De aceia s-au spus in priviinta fotografiilor postate cu useri;"imi pare bine sa te cunosc!"...chiar daca,dupa nume "erau cunoscuti",dar nu se simtea aceasta in adevaratul sens.
__________________
" Nu suntem prizonierii propriului destin, suntem prizonierii propriei minti "
|