În prealabil postat de ory
Emanuel,eu spun sa te casatoresti mai intai,sa faci vre-o 10 copii care sa te raga la cap...nici nu-ti inchipui cum este,apoi sa vii aici sa ne vorbesti despre casatorie.Iar daca nu esti adeptul ei,atunci renunta la "citit"despre aceasta,fiindca de la citit pana la fapta este cale lunga...calea vietii insasi.
Sa stii ca un om necasatorit poate sa înteleaga starea în care te afli chiar mai bine decât tine si motivele pentru care scrii ce scrii. Tu ai impresia ca viata sexuala si nasterea de prunci îti deschide nu stiu ce perspective, îti da nu stiu ce experienta de viata. Ei bine eu cred ca aceasta experienta e nesemnificativa. Asta cel putin în domeniul duhovnicesc. Pentru ca viata trupeasca aduce o îngreuiare a spiritului, o întunecare.
Întelepciunea si discernamântul nu vin din viata de familie ci din viata contemplativa (care nu exclude viata de familie). Tu suferi de prejudecata comuna ca omului necasatorit îi ramân ascunse anumite lucruri dar Sf. Pavel spune ca Omul firesc nu primește cele ale Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt nebunie și nu poate să le înțeleagă, fiindcă ele se judecă duhovnicește. Dar omul duhovnicesc toate le judecă, pe el însă nu-l judecă nimeni.
Deci este o prejudecata a oamenilor lumesti ca Sfintii Parinti greseau când se referau la viata de cuplu sau ca oamenii care traiesc în castitate ar avea o întelegere superficiala despre problemele vietii de cuplu. Fiindca aici vorbim de lucruri duhovnicesti, nu de cum înfasam un copil sau la ce ora îl culcam. Tu nu întelegi ca Duhul Sfânt îi lumina pe Parinti si ca ei nu vorbeau dupa mintea lor ci numai ceea ce îi inspira Duhul. De aceea atunci când semnau hotarârile Sinoadelor spuneau Parutu-S-a Duhului Sfânt si noua.
Da!,viata este Hristos,nu este viata asta....iar pana atunci,noi mancam,bem,ne bucuram,mergem cu masina,stam pe net,ne casatorim,sau nu,ne uitam la televizor...toate intru Hristos.
Nu. În Hristos este facut numai ceea ce e facut în urma unei alegeri între voia noastra si voia Lui. Nu tot ceea ce facem este în Hristos. Întelegi? În fiecare secunda în care vrem sa facem ceva trebuie sa stam sa vedem ce vrea Dumnezeu, daca nu cumva e mai bine sa nu facem sau sa facem altceva. Aceasta este calea cea strâmta pe care trebuie sa mergem pâna la sfârsitul vietii.
Nu inteleg de ce vorbesc unii "credinciosi",despre Hristos ca despre ceva ce nu are legatura cu pamantul pe care calcam,cu aerul pe care-l respiram si cu acest organism pe care-l intretinem!!!!???? De parca Hristos ar fi ceva dincolo de toate acestea! Mai veniti-va in fire,caci in acest fel,mai degraba tind sa cred ca Hristos este imaginar,decat asa cum este El simtit in viata noastra de zi cu zi.
Nu zice nimeni sa te sui în vârful unui stâlp, dar daca Hristos vrea sa ramâi ca un stâlp în mijlocul drumului asta trebuie sa faci. Nu zice nimeni sa-ti închizi ochii dar trebuie sa-ti înfrânezi orice privire voluntara, orice miscare, orice gând.
Ce-nseamna "iubire de Dumnezeu"?Caci eu nu am reusit sa ma edific in acest sens pe acest forum,in mare parte am inteles ca "Iubirea aceasta de Dumnezeu" este o VORBA-N VANT!!!
Iubirea de Dumnezeu este sa facem poruncile Lui, sa ne înfrânam de la toate si sa rabdam toate necazurile si durerile pâna la sfârsitul vietii. Deci aceasta iubire nu e un sentiment ci o suma de fapte ascetice.
|