placerea e atunci cand facand voia ta sau a glumii calci porunca shi legea cea noua, iar Bucuria este cand vom invia din mortzi prin Cuvantul lui Dumnezeu sau cand nadajduim in inviere shi dragoste shi sfintzenie ingrijindu-ne de mantuire shi fiind mereu in cautarea de a implini smerenia shi a rabda toata ocara de la diavolul shi satana ce vine de peste tot shi din dulceatza pacatelor shi din pofta lacomiei shi din minteresul rautatzii pentru gLoria gLumii... deci bucurie este cand Iubeshti curat intru Hristos shi ai conshtiintza dragostei de Dumnezeu shi de aproape curata shi curatzita ca rabdand shi neurmand ispitele sa te dovedeshti ca aurul shi ca argintul shi ca arama incercata in foc shi in fum...
dar oamenii au o placere deosebita sa-shi ranjueasca mereu unii altora shi pentru asta se arata bucuroshi nevoie mare ca sa-shi sulimenizeze toata viatza lor interioara shi exterioara cu tot felul de lucruri desharte ce te atrag cu viclenie in abisolutul iubirii nebune shi patimashe de "doriodoareu".
acuma nu shtiu daca te-am lamurit sau iarashi am incurcat pe cineva...
o singura placere este binecuvantata, pofta shi placerea de dulceatza Duhului Sfant, de Har, caci restul poftelor shi placerilor trebuiesc calcate pentru a trai dupa voia shi pentru placerea lui Dumnezeu :
"Usa milostivirii deschide-ne-o noua binecuvantata Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara, ca sa nu pierim cei ce nadajduim in tine ci sa ne mantuim prin tine din nevoi caci tu eshti mantuirea neamului crestinesc"
"Cu stralucirea Celui ce a rasarit din tine, Fecioara, mintea mea o straluceste, inima o lumineaza, intunericul pacatelor il izgoneste si pierde ceata lenii mele."
„Lumineaza-mi, Doamne, ochii gândului si deschide-mi gura ca sa învat cuvintele Tale si sa înteleg poruncile Tale, si izbaveste-ma de toate cele lumesti, si de sporirea diavoleasca izbaveste-ma! Cel ce ispitesti inimile si rarunchii, curateste-ma de toate întinaciunile sufletesti si trupesti, facându-ma casa Duhului Tau Cel Sfânt,si-mi daruieste cu inima veghetoare si curata sa trec toata noaptea vietii mele, asteptând ziua Ta, când vei veni sa judeci si sa platesti fiecaruia, Doamne, dupa faptele lui!“.
"Straluceste in inimile noastre, Iubitorule de oameni, Stapane, lumina cea curata a cunoasterii dumnezeirii Tale si deschide ochii gandului nostru spre intelegerea evanghelicelor Tale propovaduiri, ca toate poftele trupului calcand, vietuire duhovniceasca sa petrecem, cugetand si facand toate cele ce sunt spre buna placerea Ta. Ca Tu esti luminarea sufletelor si a trupurilor noastre, Hristoase, Dumnezeul nostru...". (CLD)
"Pazeste-ne, cu aceste mari daruri, de haurile amagirii de sine,
care apare in suflet din pricina pacatoseniei sale neluate in seama si neintelese, si se naste din lucrarile patimii dulcetii si slavei desarte care traiesc in el neluate in seama si neintelese." (sf Briancianinov)
Deci placerea trupeasca ce vine din ispitire shi savarshirea pacatelor e o pofta rea shi o patimasha placere rea iar bucuria duhovniceasca in cautarea smereniei dupa Dumnezeu shi implinirea ei Tainice intru Hristos este o sfanta Bucurie buna.
|