[ory]

In manastire este o vorba;"sa nu te miri de cel ce pleaca,sa te miri de tine ca,inca mai stai".
Eu cunosc foarte amanuntit cazurile in care muuulti calugari si maici parasesc manastirea,le cunosc indeaproape,le stiu traseul in ani care-i determina,in cele din urma sa paraseasca manastirea.Si,exact cum spunea Jenica,acestea nu e-ntampla de azi de maine,ci dintotdeauna,iar calugarii sunt,inainte de toate oameni.Daca am sta si i-am judeca,mai intai,ca si oameni,ca oameni ca noi,cu dorinte,cu ganduri,cu simtiri si vise asemanatoare cu ale noastre nu ne-am mai mira intr-atat de plecarea lor.Si,crede-tima,cunosc doar eu vre-o 10 manastiri care,efectiv s-au injumatatit in 20 de ani.Motivele?Motivele le-am tot afisat sistematic pe forum,unul cate unul,dar,bine-nteles am fost judecata in fel si chip,am fost alungata si denigrata,si acestea pentru ca,multi dintre crestini,cu toate ca propovaduiesc adevarul,nu suporta adevarul,adevarul acesta dincolo de teoria si credinta presupusa influientata de aceasta teorie.
Plecarea din manastire nu se realizeaza pur si simplu,asa cum banuiesc unii,astfel mirandu-se;"cum de a plecat,ca doar era un calugar induhovnicit??!!".
Nu,nu se-ntampla astfel.Aceasta plecare are trasaturi premergatoare,omul in cauza trebuie sa arate ceea ce i se cere,astfel arata partea duhovniceasca,parte pe care o are mai mult sau mai putin in realitate,exact cum se afiseaza aceasta.Crestinii sunt smintitori,astfel ca aceste parti monahale vor emite trasaturi pe placul acestora,se adapteaza dupa fiecare crestin,chiar si dupa specificul fratilor sau surorilor de manastire.Partea materiala,bine-nteles,joaca si acesta un rol foarte important in amagirea calugarilor spre cele lumesti,partea materiala nu a fost niciodata un subiect de neglijat in societatea noastra omeneasca,astfel ca si acestia detin anumite grade de "fala",sa-i spunem asa,in functie de posibilitatile fiecaruia.Nu sunt nici pe departe egali din acest punct de vedere!!!
Mai sunt si influientele psihologice,tratamentele negative survenite din partea conducerii,sau a privilegiatilor acestei institutii monahale.Si,bine-nteles,hartuielile clare la care sunt supusi multi pe considerentul ideii ca ;"trebuie sa rabzi orice si oricat",hartuieli care,deseori nu au de-a face cu "ascultarea si propasirea in sine",cat au legatura cu acel caracter infect si rautacios al unor membri,care nu fac decat sa puna bete-n roata...membri "sus pusi".Daca mai este si un staret influientabil si fara putere absoluta asupra obstei,atunci lucrurile se complica si mai mult,avand surpriza sa constati ca trebuie sa asculti de mai multi stareti,poate chiar si cu idei diferite...simultan,bine-nteles.
Apoi,oameni buni,am vorbit de multe ori,dar am vorbit in vand,stransul banilor in lumea asta sociala,trimiterea calugarilor cu anii in lumea larga,a schimbat foarte mult,enorm de mult fata reala a manastirilor.Nici nu va imaginati cat de consistent a fost acest impact si cat de avar s-a dovedit acesta,pe premiza initiala de-a "construi"ceva,mai mult s-a darmat atat de mult,s-au daramant sufletele celor care se presupuse ca se lepadase de lumea aceasta plina de ispite si tentatii.Nimeni,dar absolut nimeni nu si-a asumat acest flagel,nici pana acum,insa el a avut un impact rasunator in caracterul monahului...trimis in gura lupului.
Veti vorbi poate,despre credinta si despre taria cu care trebuie sa se innarmeze monahul in astfel de situatie,dar nu este chiar asa,omul este om si de cand este el,a existat tentatia si aplecarea spre evolutie,spre prosperitate.
Spunea cineva de maicuta care cumpara medicamente pentru maicute.Ei bine,acesta este un caz relativ imbucurator,eu cunosc manastiri intregi in care maicutele nu primesc nici macar o aspirina daca sunt racite sau bolnave,astfel acestea sunt nevoite ori sa-si procure singure(dupa cum se descurca,fara nici un venit),ori sa rabde afectiunile cum pot,fara sa aiba dreptul de-a cere ceva.
Bine-nteles ca telefonul mobil,a jucat,poate rolul cel mai important,in ultimii zece ani,in dezbinarea monahicismului...creand posibilitatea legaturii cu lumea mult mai simplu si pe motive tot mai diverse.
Oricum,exista foarte multi care parasesc manastirea,frati sau monahi,si acestea se intampla datorita mmmuuultor erori care exista in acest sistem,iar cea mai importanta dintre acestea este comportamentul,sau,sa-i spunem asa,educatie per ansamblu,o educatie care lasa mult de dorit,o educatie dincolo de credinta propovaduita sistematic si lasata mai mult la nivel abstract.Realitatea este cea pe care o traim!!!,si o traiesc si ei.
Si,dupa cum am spus de nenumarate ori si mi-am suportat si "pietrele in cap,tot de-atatea ori,varsta,varsta frageda pentru care se accepta integrarea in manastire si lipsa studiilor,reprezinta,de fapt nucleul problemelor monahale,probleme care tin si de conduita noastra sociala,fiindca monah sau nu,tot intr-o lume sociala convietuim cu totii si depindem unii de altii.
Dumnezeu cu mila!!!!!