Citat:
În prealabil postat de Anna
Multumesc de raspuns. Inteleg ce vrei sa spui. Dar dupa cum am spus, e o chestie irationala de-a mea. N-o pot controla nici n-o pot indopa cu oricate teorii, oricat de bune ar fi. Cred ca-mi ramane doar de a descoperi cauza si solutia. Cred ca e ceva adanc, din copliarie. Sau din psihicul meu. Nu stiu. Cand eram mica desenam ffff mult si numai femei frumoase. Pentru mine nu era ceva sexual, doar ma fascina enorm frumusetea feminina. Si le faceam asa, miss, nu oricum, stiam sa fac un corp pe care daca acum l-ar vedea un barbat ar ramane cu ochii holbati. Dar mai mult ma axam pe fatza. Oricum, mereu imi doream sa fiu una din fetele pe care le desenam. Desenam ce imi doream sa fiu, poate pentru ca imi imaginam ca asa o sa fascinez. Sunt femei fffff frumoase ca si pe mine ma lasa gura casca. Daca as fi barbat eu n-as putea fi monogam. Poate de la asta imi porneste totul. In mintea mea n-as putea fi unica fascinatie sexuala a unui barbat niciodata si asta ma doare. Pentru ca tot in interiorul meu, dragostea adevarata e mereu intre un barbat si o femeie si e vesnica. Nu azi cu unul, maine cu altul. Nu stiu, e o invalmaseala in capul meu, dar sunt sigura ca ceva pacat am si eu, ca altfel nu se poate. Mintea mi-e murdarita cu ceva si nu stiu ce.
|
Mintea iti este murdarita de nesiguranta,care in acelasi timp iti altereaza si sufletul.
De ce unor oameni le place sa se chinuie?Greu de raspuns...
Anna,te intreb ceva simplu: tu te iubesti pe tine?
M-ai intrebat cum poti vedea daca raspunsul vine de la suflet ori rational: incearca sa iti golesti mintea de orice gand,iar in momentul in care esti suficient de linistita intreaba-ti sufletul ce vrei sa stii:raspunsul va veni ca un impuls,vei simti efectiv ce ai nevoie sa stii.
Numai mare grija,ca mintea te poate induce in eroare.