Citat:
|
În prealabil postat de ancah
Iata ce ne spune printre altele Parintele Cleopa:
Pacatul este incalcarea legii lui Dumnezeu, fiind fapta inspirata de diavol.
Dumnezeiescul parinte Nil Ascetul da pacatului denumirea de "furnico-leu", deoarece daca la inceput pacatul se arata ca o furnica, care cu timpul, daca nu se iau masuri, se transforma in leu.
La fel afirma si Sf. Efrem Sirul: "Pacatul este un drac rau, care nu se arata de la inceput a fi mare, ci, incetul cu incetul, furisandu-se pune stapanire pe noi. Insa cel ce se va trezi de la inceput, nu se va lasa surprins, ci il va omora cand este mic ca o furnica, nelasandu-l sa creasca spre a se face leu."
Pacatele sunt nenumarate. Care sunt acestea si ce este de facut?
Iosif, felicitari pentru topic. Era cazul sa discutam si despre pacate, eventual despre fiecare in parte, caci sunt multe de spus. Ne este de mare ajutor sa constientizam pacatele, caci de multe ori sunt atat de frumos "ambalate", incat nici nu stim ce se ascunde sub aparentele inselatoare.
|
Cu adevarat, pentru fiecare pacat la care cedam, locuieste pe sufletul nostru cate un drac responsabil cu acel pacat. De ce unii se simt sfarsiti fara sa sufere de o boala anume?
Cu siguranta ati trecut si voi prin experienta lepadarii de un pacat sau altul. Parca te inseninezi launtric dupa furtuna si cer innorat, esti realmente alt om, ai alta tarie si putere si bucurie de viata. Stiu pe cineva care a luptat o vreme cu un astfel de rau. Intr-o noapte a simtit si vazut ceva ca un fum negru , ca un balaur care statea in dreptul inimii si voia sa-l inghita, dar nu mai avea putere. Dupa acea noapte, a iesit efectiv de sub robia acelui rau. Cat pacatuim, nu suntem noi insine cu adevarat, nu suntem ceea ce am fost creati si chemati sa fim.