Citat:
În prealabil postat de patinina34
Uneori mania, nu poti controla, si in acele momente Rugaciunea Inimii ma ajuta extraordinar de mult.
Alteori, ma concentrez la ceea m-a suparat, si imi spun ca e vina mea, deci nu ma pot supara, ci sa cer iertare Domnului.
Totusi, ca sa evit neintelegerile care ar duc ela manie, atunci, eu cer explicatie sa vad care era adevaratul sens al ceea ce voia sa spuna persoana respectiva ca nu cumva eu sa fii inteles gresit.
De multe, am observat, ca aceasta cerere de clarificare este vazuta totusi de altii ca si o mandrie, desi nu este absolut de loc vorba despre asa ceva.
 |
Iti multumesc pentru raspuns.
Am senzatia ca intotdeauna cand ma manii este vina mea, nu a celuia care a servit ca pretext pentru maniere. Nu sunt eu stabil in mine si ma tulbur, desi uneori pare de neevitat.
Se poate totusi ajunge oare in lume la o stare de ne-maniere?