Dar cum vom mai sti cui ne inchinam daca nu respectam ce spune Biserica noastra?
Bineinteles ca trebuie sa iubim, sa acceptam si sa toleram fratii de alte religii sau filozofii, dar asta nu inseamna sa fim de acord cu ei, sa le impartasim credintele sau sa ii aprobam.
Ca sa imi dau seama mai bine ce inseamna acest lucru ma gandesc asa: daca sora mea ar avea idei din astea new ageiste, sau ar trece la cine stie ce secta sau religie (Doamne fereste!) as iubi-o in continuare, as tolera ideile ei si as accepta-o asa cum e, dar m-as ruga din tot sufletul sa isi schimbe ideile si m-ar durea extrem de tare acest lucru, nu as fi de acord cu ea si as incerca sa combat ideile ei.
desigur ca nu pot spune acelasi lucru daca e vorba de un om neapropiat mie, as fi fatarnica. eu nu iubesc oamenii asa, nici pe Dumnezeu dar imi doresc sincer si din toata inima sa ajung sa ii iubesc asa. dar pana atunci prefer sa spun ceea ce cred si simt ca e adevarul, asa cum pot, pentru ca nu pot sa ascund sau sa tac: si anume ca se ajunge la Adevar numai in Biserica Ortodoxa. de aceea sunt ortodoxa, si Adevarul caut.