Citat:
În prealabil postat de Anca-Miha
Eu nu cred ca se contrazic, caci Sf. Impartasanie trebuie luata cu vrednicie. Pastrand vrednicia, ma pot impartasi cat de des. Dar vrednicia o obtin prin spovedanie si indepartare de pacate.
Si Pr. Arsenie Papacioc este pentru iertarea pacatelor, dar nu accepta sa dea Impartasania, daca e vorba de pacate grele sau repetate.
Daca vrem Impartasanie deasa, sa ne pastram curati si cu gandul tot timpul la Dumnezeu.
Totusi ca sa ajungem sa impartim credinciosii dupa rara sau deasa Impartasanie, mi se pare...
Oare nu mai suntem toti ai lui Hristos? Suntem cumva ai lui Cleopa (Odihneasca-se in pace!), sau ai lui Noica? Nicidecum, caci toti suntem fii ai lui Dumnezeu.
|
Ai dreptate Anca-Miha. Cum a spus si emanuel2007, canoanele nu reglementeaza frecventa impartasaniei, nu-i o problema de dogma, si de aceea si parerile Sfintilor Parinti sint impartite. In primele secole crestinii se impartaseau des, la toate liturghiile, mai tirziu s-a ajuns ca numai in cele 4 posturi, ca norma generala. In secolul al XVIII-lea miscarea Colivasilor pornita in Muntele Athos a incercat sa-i intoarca pe crestini la obiceiurile de la inceput. Ca urmare a acestei miscari, patriarhii acelor vremuri au ajuns la concluzia ca nici unii, nici altii nu gresesc. Astazi fiecare biserica isi urmeaza traditia. Din pacate exista tendinta, in special in unele biserici din vest care se considera canonice pentru ca sint in comuniune cu Constantinopolul si cu alte biserici care se pretind la fel de canonice din exact acelasi motiv, de a banaliza impartasania, transformind-o intr-un gest fara prea multa profunzime, ca si la unii protestanti.
Impartasirea frecventa se practica si in unele biserici traditionaliste, cele care isi definesc canonicitatea prin raportare la canoane, de traditie colivasa, dar majoritatea impartasesc rar si dupa mult post.