În prealabil postat de eduardd

Am si eu cateva intrebari ce au izvorat din discutiile din ultimul timp avute pe acest forum.
Vi se pare normal ca un om care isi ascunde identitatea sa discrediteze public un om cu o viata duhovniceasca deosebita? Si mai mult decat atat, unii sa ii continue ideea? Sa il sustina nestiind de fapt cine e si ce anume reprezinta el? (Cum frumos a gandit Sergiu) De ce luptam sa combatem (irosind timp, liniste) ceva "nepalpabil". De ce alegem sa ne luptam cu morile de vant?
Eu vad lucrurile asa. Daca un om de talia parintelui Iustin sau Petroniu ( ca tot a fost vb de ei) au curajul marturisirii si spun deschis si in fata ceea ce simt gandesc...de ce sunt luati in "seama" si purtam dialoguri nesfarsite cu cei care isi ascund chipul si lovesc miseleste "aparati" de un virtual sau de un id oarecare? De ce nu avem taria sa sustinem deschis ceea ce gandim, bun sau rau! Si in functie de ceea ce gandim/simtim/dorim sa cautam sau nu adevarul? Nimeni nu doreste sa converteasca pe nimeni , ca daca cei ce ar dori acestea ar exista pe acest forum, nu ar cauta raspunsul la noi ci la cei induhvniciti. Fratilor, de ce purtam discutii de cate 30 de pagini cu niste "id" care se tem sa marturiseasca credinta sau necredinta lor fata catre fata ( mergand direct la omul pe care il discrediteaza si sa ii spuna in fata, eu te contest! sau NU te inteleg) si prefera sa atace miseleste pe la spate? Vine unul arunca o piatra si pleaca (adesea) iar altii 99 sar sa o culeaga..iar cel ce a aruncat-o sta si rade pe margine de cei ce si-au udat hainele...
Ajuati-ma sa inteleg acest aspect , sincer ma depaseste.