Boli psihice- Clasificare/ tipuri
1. Clasificarea clasica
Clasic se distingeau doua mari categorii de boli psihice: z4r14ru
- psihogeniile
- psihozele
• Psihogeniile erau definite ca boli psihice caracterizate prin:
- caracter predominant reactiv -; reprezinta o reactie la un eveniment psihotraumatizant
- relatie cauzala evidenta intre evenimentul psihotraumatizant si simptomatologie
[COLOR=#00cc00]Dupa[/COLOR] natura factorului psihotraumatizant psihogeniile erau subdivizate in 3 categorii
- Reactiile psihice patologice -; tulburari psihice survenite ca urmare a unui eveniment psihotraumatizant cu valoare de stresor acut (survine brusc, [COLOR=#00cc00]este[/COLOR] cu durata scurta si intensitate crescuta -; echivalentul unui eveniment de viata)
- Nevrozele -; tulburari psihice survenite ca o consecinta a unui context psihotraumatizant [COLOR=#00cc00]cu[/COLOR] persistenta de ordinul saptamanilor sau lunilor si cu intensitate medie (de exemplu conflicte familiale persistente sau conflicte persistente cu persoane de la locul de munca)
- Destructurarile reactive [COLOR=#00cc00]ale[/COLOR] personalitatii sau structurarea dizarmonica a personalitatii
- Destructurari reactive ale personalitatii -; dupa structurarea armonica (normala) a personalitatii, ca urmare a existentei unor factori psihotraumatizanti cu durata de ordinul lunilor sau anilor si de intensitate medie, apar modificari ale personalitatii validate predominant pe plan comportamental si afectiv
- Structurarile dizarmonice ale personalitatii (psihopatii -; tulburari de personalitate) -; afectiuni in care evenimentul psihotraumatizant cu caracteristicile anterior descrise (durata lunga [COLOR=#00cc00]si[/COLOR] intensitate medie) survine inainte de maturarea personalitatii (de cele mai multe ori in perioada copilariei -; procesul de structurare deplina a personalitatii este considerat in mod conventional a fi incheiat la 18 ani) si are ca rezultat afectarea modului de structurare a acesteia.
Psihozele erau definite ca boli psihice severe caracterizate prin pierderea contactului cu realitatea (simptome psihotice tipice sunt halucinatiile, delirul, tulburarile constiintei precum deliriumul, derealizarea si depersonalizarea), un element caracterstic fiind absenta “constiintei bolii psihice”)
Psihozele erau clasificate dupa factorul determinant in doua categorii:
- Psihoze exogene -; termenul exogen nu se refera in mod explicit la un factor extern, independent de organism, ci mai degraba la un factor cauzal care poate fi identificat, precum:
- Factori toxici -; de exemplu psihozele alcoolice sau din intoxicatiile cu metale grele (Plumb, Mercur, etc)
- Factori infectiosi -; de exemplu sifilisul tertiar care determina un sindrom demential asociat cu simptome asemanatoare episodului manical, simptome reunite sub denumirea de Paralizie generala progresiva
- Factori traumatici -; tulburarile psihice instalate dupa un traumatism cranio-cerebral (TCC) sever
- Afectare [COLOR=#00cc00]organica[/COLOR] cerebrala confirmata
- tumori cerebrale
- acciedente vasculare cerebrale (AVC)
- boli degenerative cerebrale
- epilepsie
- Psihoze endogene -; termenul de endogen nu se refera [COLOR=#00cc00]la[/COLOR] factori interni (situatie valabila si in cazul unora dintre psihozele exogene -; precum tumorile cerebrale sau boli degenerative cerebrale) ci mai degraba la faptul ca acesti factori constau intr-o alterare a functionarii normale a SNC, fara ca substratul acesteia sa poata fi precizat cu exactitate
- Schizofrenia
- Delirurile cronice sistematizate (paranoia si parafreniile)
- Psihoza maniaco-depresiva (echivalentul Tulburarii afective bipolare din clasificarile actuale)
Desi aparent aceasta clasificare este bazata in principal pe factorii cauzali, in realitate diferentierea dintre subcategoriile corespunzatoare grupelor initiale (psihogenii sau psihoze) se facea [COLOR=#00cc00]prin[/COLOR] criterii fenomenologice (descrierea simptomatologiei).
II.2. ICD-10 -; Clasificarea internationala a bolilor -; versiunea a X-a
Este un sistem de clasificare propus de OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii), bolile psihice fiind cuprinse in sectiunea F -; sectiunea a VI-a (numerotarea sectiunilor se face prin litere)
Scopul realizarii acestei clasificari internationale este pentru a unifica diagnosticele psihiatrice evitand confuziile create de termeni sinonimi apartinand unor clasificari diferite (precum “scoala franceza” sau “scoala germana”)
Categoriile de [COLOR=#00cc00]boli[/COLOR] psihice cuprinse in aceast sistem [COLOR=#00cc00]de[/COLOR] clasificare sunt prezentate schematic mai jos (cele mai multe sectiuni au fost mentionate amanuntit in capitolul de patologie, motiv pentru care ele nu sunt prezentate pe larg)
TULBURARI MINTALE ORGANICE
Dementa in boala Alzheimer
Dementa vasculara
Dementa in alte boli clasificate in alta parte
- boala Pick
- boala Creutzfeld-Jacob
- boala Hungtington
- boala Parkinson
- boala cu virusul HIV -; SIDA
Sindromul amnestic organic neindus de alcool sau alte substante psihoactive
Delirium, altul decat cel indus de alcool sau alte substante psihoactive
Alte tulburari mentale datorate leziunii, disfunctiei cerebrale sau bolilor somatice
- halucinozele organice
- tulburarea catatonica organica
- tulburarea deliranta organica (schizofrenia-like sau schizofreniforma)
- tulburari afective organice
- tulburare anxioasa organica
- tulburare disociativa organica
- tulburare labil-emotionala organica
- tulburare cognitiva usoara
Tulburari comportamentale si ale personalitatii datorate bolii, leziunii sau disfunctiei cerebrale
- tulburarea organica de personalitate
- sindrom postencefalitic
- sindrom postcomotional
|