[patinina34]

Starea de boală psihică
A. Noţiunea de boală psihică

Recurgând, din nou, la Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, la cuvântul boală găsim următoarele: "modificare organică sau funcţională a echilibrului normal al organismului; proces patologic care afectează organismul; maladie, afecţiune, beteşug." Nu găsim explicată integral noţiunea de boală psihică. Cât despre psihic găsim: "formă specifică de reflectare a realităţii, produsă de activitatea sistemului nervos şi prezentă la animalele superioare; totalitatea fenomenelor şi proceselor proprii acestei reflectări; structură sufletească proprie unui individ". Compilând cele două definiţii am putea conchide că boala psihică este o modificare organică sau funcţională prin care se deformează forma specifică de reflectare a realităţii produsă de activitatea sistemului nervos şi, prin care, se deformează structura sufletească proprie unui individ. Nu ştim cât de cuprinzătoare este această definiţie, cer este faptul că mult mai cunoscut decât aceste termen este termenul de nebun, termen cuprinzător şi cu deosebit de multe sensuri şi semnificaţii. Iată cum reflectă dicţionarul acest termen: "om care suferă de o boală mintală; alienat; dement" sau "om lipsit de judecată dreaptă, de raţiune; nesocotit, necugetat, nechibzuit; care nu are limită, margini, măsură", "măscărici, bufon".
Din cele două noţiuni (bolnav psihic şi nebun), sfera pe care o cuprinde boala psihică devine foarte largă, căci, echivalând termenii, bolnav psihic este şi necugetatul, sau cel fără măsură, sau cel nesocotit etc. căci toate acestea sunt determinate de o modificare organică sau funcţională ce deformează structura psihică normală a individului. Ori aceste aspecte nu sunt cuprinse în noţiunea de boală psihică tocmai pentru că, aşa cum am văzut în capitolul precedent, nu e bine delimitată noţiunea de normal. Astfel că, şi noţiunea de nebunie, are o latură statică şi una dinamică păstrând caracteristica antonimică. Ca latură dinamică nu încape îndoială că ceea ce e considerat nebunie într-o anumită perioadă de timp şi spaţiu, nu e considerat în alta etc.
Cât despre "structura sufletească proprie unui individ", aceasta este echivalentă cu ceea ce ştiinţa acceptă sub denumirea de "personalitate" sau, aşa cum tot dicţionarul ne lămureşte "ceea ce este propriu, caracteristic fiecărei persoane şi o distinge ca individualitate; ansamblu de trăsături morale sau intelectuale prin care se remarcă o persoană; felul propriu de a fi al cuiva". Toate acestea au o trimitere precisă şi anume la noţiunea de persoană definită de dicţionar ca "individ al speciei umane, om considerat prin totalitatea însuşirilor sale fizice şi psihice; fiinţă omenească, ins". În acest moment, dacă persoana este privită în sine, nu se poate defini noţiunea de boală psihică ci doar aceea de personalitate. Dar însăşi această definiţie laică, trimite la alte categorii fără de care persoana nu ar putea exista: "individ al speciei umane", "fiinţă omenească", trimite la natura umană. De aici si concluzia că boala psihică este legată de persoana privită ca relaţie.
Deci boala psihică deformează persoana umană în totalitatea însuşirilor fizice şi psihice. Boala psihică nu numai că deformează dar trebuie văzută în legătură cu totalitatea însuşirilor fizice şi psihice ale persoanei, este complexă şi încadrează natura umană ca atare.
De aici complexitatea, diversitatea şi greutatea precizării ei. Singurul mod echitabil este raportarea la normal, căci fără acest normal nu se poate determina starea de boală.