[ovidiu-s]

În prealabil postat de Litanu

Cazul prezentat de dvs. nu are nici o legatura cu ceea ce discutam: botezul copiilor. Exemple de mijlocire, prin rugaciuni, a crestinilor, unii pentru altii, sunt destule. Dar nu am gasit nici un exemplu de marturisire a credintei in locul altuia. Iar botezul este o astfel de marturisire a credintei.
"Uite apa. Ce ma impiedica sa fiu botezat?", Filip a zis: Daca crezi din toata inima se poate" (Faptele Apostolilor 8:37)

Păi cum nu are nici o legătură? NU mijlocesc crestinii unul pentru ceilalţi?
La fel ca versetul care l-ai dat este şi

Fapte 16.31 "Iar ei au zis: Crede în Domnul Iisus şi te vei mântui tu şi casa ta."

dar spune in continuare

Fapte 16.33"Şi el, luându-i la sine, în acel ceas al nopţii, a spălat rănile lor şi s-a botezat el şi [COLOR=#ff0000][COLOR=#ff0000]toţi ai lui îndată[/COLOR][/COLOR]."
Fapte 16.15 "Iar după ce s-a botezat [COLOR=#ff0000][COLOR=#ff0000]şi ea ŞI CASA EI[/COLOR][/COLOR], ne-a rugat, zicând: De m-aţi socotit că sunt credincioasă Domnului, intrând în casa mea, rămâneţi."

[COLOR=#ff0000][COLOR=#ff0000]In Antichitate casa unui om insemna si copii mici şi servitorii.[/COLOR][/COLOR]

De ce nu au avut bunăvoinţa apostolii să ne arate că pruncii erau excluşi de la botez?
De ce nu au avut bunăvoinţa apostolii să prevadă faptul că că după 17 secole de existenţă a Bisericii (trupul lui Hristos cel viu Col.1.18) se vor ridica nişte erezii care vor susţine că botezul pruncilor e "antibiblic"?

În prealabil postat de litanu

Exemple de mijlocire, prin rugaciuni, a crestinilor, unii pentru altii, sunt destule. Dar nu am gasit nici un exemplu de marturisire a credintei in locul altuia.

Dar exemplele care ţi le-am oferit mai susce sunt?
Fapte 16.31 "Iar ei au zis: Crede în Domnul Iisus şi te vei mântui tu [COLOR=red]şi casa ta[/COLOR]."

Dar citatele de mai jos nu sunt tot o mărturisire a credinţei pentru cei mici sau pentru cei neajutoraţi?

[SIZE=1]Marcu 16.4 "4. Şi neputând ei, din pricina mulţimii, să se apropie de El, au desfăcut acoperişul casei unde era Iisus şi, prin spărtură, au lăsat în jos patul în care zăcea slăbănogul. 5. Şi văzând Iisus [COLOR=red]credinţa lor[/COLOR], i-a zis slăbănogului: [COLOR=red]Fiule, iertate îţi sunt păcatele tale![/COLOR]"[/SIZE]

[SIZE=1]Marcu 5. 22 "Şi a venit unul din mai-marii sinagogilor, anume Iair, şi văzându-L pe Iisus, a căzut la picioarele Lui, 23. Şi L-a rugat mult, zicând: Fiica mea este pe moarte, ci, venind, pune mâinile tale peste ea, ca să scape şi să trăiască...[/SIZE]
[SIZE=1]36. Dar Iisus, auzind cuvântul ce s-a grăit, a zis mai-marelui sinagogii: Nu te teme. [COLOR=red]Crede numai[/COLOR].[/SIZE][SIZE=1]" [/SIZE]
[SIZE=1]Asadar, Hristos nu o intreabă nimic pe fetiţă, ci îl îndeamnă pe tatăl ei "crede numai" şi o tămăduieşte pe fetiţă prin mijlocirea tatălui:[/SIZE]
[SIZE=1]41. [/SIZE][SIZE=1]"Şi apucând pe copilă de mână, i-a grăit: Talita kumi, care se tâlcuieşte: Fiică, ţie zic, scoală-te!" [/SIZE]
[SIZE=1]Iată alt exemplu in care nişte creştini mijlocesc pentru un altul:[/SIZE]
[SIZE=1]11. Şi după aceea, S-a dus într-o cetate numită Nain şi cu El împreună mergeau ucenicii Lui şi multă mulţime. 12. Iar când S-a apropiat de poarta cetăţii, iată scoteau un mort, singurul copil al mamei sale, şi ea era văduvă, şi mulţime mare din cetate era cu ea. 13. Şi, văzând-o Domnul, I s-a făcut milă de ea şi i-a zis: Nu plânge! 14. Şi apropiindu-Se, S-a atins de sicriu, iar cei ce-l duceau s-au oprit. Şi a zis: Tinere, ţie îţi zic, scoală-te. 15. Şi s-a ridicat mortul şi a început să vorbească, şi l-a dat mamei lui.[/SIZE]
[SIZE=1]L-a întrebat ceva Hristos pe copil înainte de a-l vindeca? Nicidecum![/SIZE]
[SIZE=1]Ci doar mijlocirea mamei copilului a fost de ajuns. Nu stie părintele de ce anume are nevoie copilul său?[/SIZE]