În prealabil postat de ory

Daca vezi un om pe strada, mirean, iti inchipui doar ca este om, cu bune si cu rele. Dar, daca acesta a fost calugar la viata lui, dar este imbracat in mirean, se poarta ca un mirean, adica, ca si un om,isi face o familie, se incadreaza intr-un loc de munca, plateste taxe la stat, se roaga la Dumnezeu, face copilasi frumosi si sanatosi...Cu ce credeti ca este acel om altfel decat voi ? El nu este om, sau cum ? Daca nu ati sti ca a fost calugar, cum l-ati trata ?( voi, cei care debordati de atata credinta si predici) Ca pe un om, nu ! ! !...atata timp cat este om. Cu ce credeti ca difera infatisarea, trupul, sufletul si viata unui om care a fost in manastire, fata de a unui om care nu a fost in manastire ? Cu nimic !Si atunci, de ce este atat judecat un om care a fost in manastire ? Scrie undeva ca sunteti indreptatiti sa faceti aceasta ? A spus Mantuitorul undeva sa va comportati astfel ? Nu ! Si ?, sa ne fie rusine, fiindca Dumnezeu s-a rastignit tocmai pentru inima aceasta incatranita de credinciosi fara omenie.
Mie imi vine sa plang, efectiv, cu cata lipsa de sensibilitate sunt tratati oamenii, indiferent de conjuctura spirituala, pe considerentul credintei.
Cititi macar cele zece porunci, cu inima, cu trup, cu suflet, cu minte...si veti vedea ca Dumnezeu nu cere mai mult decat este acolo si ca ceea ce este acolo nu are nici o legatura cu calugaria.
Pur si simplu, nu-mi vine sa cred ca existe suflete credincioase care nu-si pot desclesta inima de atata judecata si atata dispret fata de acesti "oameni". Mie nu-mi vine sa cred ca intr-o inima in care se presupune ca salasluieste Dumnezeu, poate sa existe laolalta si atata SCARBA.