[ory]

Intr-o noapte, m-a rugat maica stareta a unei manastiri, impreuna cu maica economa, sa merg impreuna cu acestea la padure, cam pe la 11-12 noaptea, aproape de marginea padurii, unde acestea aveau o casuta parasita si plantati cativa meri pe langa ea. M-au rugat sa merg ca sa alungam ursul ce facea ravagii si rupea crengile pentru mere. Eram, sau cel putin ma consideram destul de puternica pentru a face acest lucru.
Am mers si mi s-a spus sa bat toaca (se afla si o toaca acolo, prinsa de doi copaci ), continuu, pentru a speria ursii daca acestia sunt cumva prin preajma, iar sfintiile lor urma sa cerceteze terenul. Am inceput sa bat toaca, in jurul meu totul era bezna, se auzeau frunze fosnind, vantul adiind...si atat. Nu mai era nici urma de maici, ele plecasera, lasandu-ma pe mine sa bat toaca continuu... Bateam puternic, bateam de-acum cu teama...ma cuprinsese cumplit frica, atunci cand mi-am dat seama ca sunt singura. Imi era frica sa ma opresc, dar nici nu mai puteam bate, imi intepenisera mainile pe toaca.Imi era frica sa nu vina ursul, daca se face liniste .
Pana la urma, m-am oprit si cu pieptul batand cu putere, cu o teama de , parca dadea sa-mi explodeze in piept, am plecat...am plecat spre camera. Nu le-am spus nimic acelor maici pentru ca m-au lasat singura.