În multe mănăstiri,mai ales în cele unde vieţuiesc călugări vezi figuri luminoase şi pline de zâmbet.Nu prea îi vezi râzând dar au aproape mereu ochii zâmbitori la fel ca în poza de mai sus.
Cred că este bine uneori să ne manifestăm sentimentele şi prin râs.Mie îmi place să râd şi o fac ori de câte ori se crează o situaţie amuzantă.
Este şi un râs al smereniei.Atunci când râzi de tine!