Citat:
În prealabil postat de sophia
Sunt intr-o perioada de framantari si dureri.
Pentru mine credinta inseamna nu numai sa mergi la biserica, sa te rogi si sa citesti carti religioase, ci sa faci ceva pentru aproapele tau, sa-l iubesti si sa-l ajuti asa cum a facut si a vrut El.
Iisus a ajutat oamenii, chiar daca a fost criticat si s-a impotrivit unor norme civice si traditii din vremea aceea si chiar a iesit din religia sa intiala (iudaica).
El a adus ceva nou, o lege noua, o credinta noua.
Azi te duci la biserica sa cauti ajutor si sa ajuti la randul tau pe cine are nevoie si incep problemele: nu-i timp, nu-i cazul, nu-s bani, nu e conform cu nu stiu care ierarhie sau norma sau mai stiu eu, e ecumenic, e sau nu e.
Si cum se impaca totusi?
Te duci la biserica, te rogi, esti preot, sau citet, sau ma stiu eu in biserica, sau simplu credincios si vezi unul plangand langa tine si nu te doare.
Si altii care fac ceva cu adevarat pentru oameni, dar nu stiu calea bisericii si dogmele, sunt rai crestini?
Eu nu mai stiu. Ce vrem noi de fapt cu credinta? Care este scopul final?
|
Învățătura Sfinților Părinți spune clar"
nu ne putem mântui decât în biserică,cu ajutorul sfintelor taine" și prin harul pe care l-a dat Iisus Hristos apostolilor a căror urmași sunt preoții care buni sau răi,sfinți sau mai puțin sfinți au puterea de a ierta păcatele.
Am trecut prin multe încercări și necazuri în viață dar,stăruind în credință,în rugăciune,cu răbdare, în timp am primit pezolvare tuturor problemelor mele nu în felul în care am vrut sau cerut eu ci, așa cum a vrut Dumnezeu.