Înălțarea Domnului ( Ziua Eroilor ) +
La 40 de zile de la Învierea Domnului sau Sfintele Paști , Biserica serbează Înălțarea cu Trupul la cer a Mântuitorului Iisus Hristos sau Ispasul.
Este una dintre cele mai vechi sărbători creștine. Acest eveniment este relatat de Sfintele Evanghelii. Sfântul Evanghelist Marcu spune, pe scurt, că "Domnul după ce a vorbit cu ei ( cu ucenicii ) , S-a înălțat la cer și a șezut de-a dreapta lui Dumnezeu" ( 16,19 ) . Evanghelistul Luca relatează : "Și i-a scos afară până în Betania și, ridicându-și mâinile, i-a binecuvânta. Și când îi binecuvânta S-a depărtat de la ei și S-a înălțat la cer " ( 24, 49-52 ) . În tradiția poporului român, în această zi se comemorează eroii neamului . Acest praznic al Înălțării Domnului - praznic de bucurie să-l numim sau de plângere ? L-am numi praznic de bucurie, dar vedem pe Sfinții Apostoli plângând și întristându-se , așa cum Biserica arată in cuvântarea de la Vecernie : "Doamne, Apostolii, dacă Te-au văzut pe Tine pe nori înălțându-Te, Dătătorule de viață, Hristoase , de întristare umplându-se, cu tânguire de lacrimi plângând, ziceau : Stăpâne , să nu ne lași orfani, pe noi , robii Tăi, pe care , din milostivire, ne-ai iubit ! ". Diaconul Prof. Cornel Dragoș ne spune : " L-am numi praznic de plângere, dar vedem pe aceiași Sfinți Apostoli bucurându-se , după cum cântarea sărbătorii ne arată zicând : << Înălțându-Te - ai întru slavă, Hristoase, Dumnezeul nostru, bucurie făcând ucenicilor cu făgăduința Sfântului Duh". Să-l numim dar praznic de bucurie. Însă vede pe Preacurata Fecioară de Dumnezeu Născătoare, mai mult decât toți, izvorând lacrimi fierbinți din ochi și spunând : " Nu mă lăsa pe mine , Fiul meu ! ". Să- l numim praznic de plângere ? Dar vedem pe aceeași Prea binecuvântată Fecioară bucurându-se de proslăvirea Dumnezeiescului Fiu al ei și cântând : << Pe ucenicii Tăi și pe Născătoarea de Dumnezeu, ceea ce Te-a născut pe Tine, i-ai umplut de bucurie nemărginită la Înălțarea Ta >> ".
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|