Citat:
În prealabil postat de LapetiteMoc
Îmi pare rău pentru suferința dumneavoastră... E greu de înțeles, e greu de găsit calea de mângâiere. Printre altele, nu internetul indeamnă la astfel de gesturi. Pe internet sunt de toate. Fiecare caută ce îl interesează.
Dar să revin... Cu mulți ani în urmă o foarte apropiată prietenă a făcut un astfel de gest cu care nici astăzi nu m-am împăcat, deși au trecut 11 ani! Offf, offf și iar offff! Am vorbit atunci cu destui preoți și chiar cu un preot prieten comun de-al nostru care a cunoscut-o bine. Era o fată împlinită profesional (cadru universitar cu doctorat în literatură la Oxford), cu prieteni dragi, cu o familie unită... Nici astăzi nu înțeleg... Toți preoții cu care am vorbit mi-au spus că tot ce pot face este să mă rog în cămara mea pentru ea. Să nu o trec în pomelnice la Liturghii... Aprind lumânări pentru ea, în timp închegându-se în mintea mea o rugăciune particulară.
|
Pana la urma ce a motivat-o sa faca gestul asta? Poate nu este ceea ce pare..