[ovidiu-s]

Nimic nu ilusterează mai bine felul manipulant şi aberant de a interpreta Biblia în folosul unei doctrine, decât problema spovedaniei (a mărturisirii), asa cum o fac ereziile protestante si neoprotestante.
Să luăm veretele la care se raportează ei când vorbesc despre aceasta:

Matei 6.6 "Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta şi, închizând uşa, roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie."

Sectanţii se folosesc de acest verset, ca să spună că ei nu îşi mărturisesc păcatele niciunui om (boala mândriei de care suferă toţi), ci "direct lui Dumnezeu".
Numai că versetul respectiv e total scos din context. Acolo Hristos se referea la făţărnicia fariseilor, nu la mărturisirea pentru iertarea păcatelor. Versetul care il precede este:

Matei 6.5 "Iar când vă rugaţi, nu fiţi ca făţarnicii cărora le place, prin sinagogi şi prin colţurile uliţelor, stând în picioare, să se roage, ca să se arate oamenilor; adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor." şi apoi:" Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta şi, închizând uşa...

Biblia face referire precisă la taina mărturisirii in următoarele locuri:

Iacov 5.14 "Este cineva bolnav între voi? Să [COLOR=red]cheme preoţii Bisericii[/COLOR] şi să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn, în numele Domnului. 15.[COLOR=red]Şi rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav şi Domnul îl va ridica, şi de va fi făcut păcate se vor ierta lui[/COLOR]. 16.Mărturisiţi-vă deci unul altuia păcatele şi vă rugaţi unul pentru altul, ca să vă vindecaţi, că mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului."
Aici mărturisirea, la fel ca ungerea cu undelemn (maslu) e pusa in strânsă legatura cu harul preoţesc.

La fel şi la : Fapte 19.11 "Şi Dumnezeu făcea, prin mâinile lui Pavel, minuni nemaiîntâlnite...Şi mulţi dintre cei ce crezuseră [COLOR=red]veneau ca să se mărturisească şi să spună faptele lor.[/COLOR] "

Asadar se apucau noii crestinii să se spovedeasca la orice nou convertit apucau? Binenţeles că nu, (decât dacă gresiseră persoanei cu pricina, pentru celelalte păcate veneau la apostoli. Asta spune Biblia)

Acum, revenind la manierele de interpretare secăreşti, neoprotestanţii se folosesc de versetul de la Matei 6.6 ca să spună că ei isi marturisesc păcatele mai rusinoase (adica cele mai grave si cu consecinte cele mai cumplite) "direct lui Dumnezeu". (Nici nu ar avea cum să se mărturiseasca inainteau unui om, căci in grupurile şi comunităţile lor, neavând preoţi, bârfa e la ea acasă. Să luăm de pildă păcatele tulburătoare cum sunt cele sexuale. Dacă o tânăra necăsătorită a păcătuit sau un tânăr "pocăit" are tendinţe de inversiune sexuală, nu vor merge in vecii vecilor, să se "mărturisească" la vreun "bătrân" sau "pastor" de la "adunare". Până a doua zi ar afla toată adunarea că tânăra a curvit sau că tânărul visează la dosul predicatorilor.)
Dacă însă păcatele sunt considerate mai puţin grave, atunci sectanţii se "spovedesc" in fata celor ca ei, fară prea multe probleme.