Daniel,
nu e bine sa pui intr-o oala toate miscarile, tendintele si parintii enuntati de tine.
Fiecare caz are particularitarile lui, cu bune si rele, iar vina pentru partizanatul de care vorbesti nu apartine neaparat parintilor enuntati ci mai degraba ucenicilor.
Si e greu de spus unde se termina evlavia deosebita fata de un parinte duhovnicesc (legitima de altfel) si incepe un partizanat daunator de care vorbeste si Sf. Scriptura.
Si poate pe undeva ar trebui sa ne dea de gandit acest fel de partizanate, in sensul ca oamenii s-ar putea sa simta nevoia de ceva mai multa viata crestina decat gasesc in mod conventional in Biserica, unde latura sociala a crestinismului de celel mai multe ori lipseste.
Am citit si eu despre pr. Visarion Iugulescu si chiar nu are ce sa i se reproseze din cate stiu, iar in ceea ce priveste pe ucenicii sai din cate am auzit se comporta exemplar.
Ca poate au si promoveaza invataturi neconforme cu invatatura Bisericii nu stiu, orice este posibil, exista si riscul asta, dar aici n-am ce sa spun, sunt reticent in ambele directii, cei care s-au confruntat personal cu problema stiu poate mai multe.
|