[cristiboss56]

În prealabil postat de anna21

Si eu m-am intrebat ceva asemanator.
Imi spunea cineva mai demult ca de ce am preocupari religioase, ca eu nu am pacate (stiu, este de ras-plans, dar asa gandesc multi crestini de ocazie). Da, nu am facut nici aia, nici ailalta, dar eu nu am fost ispitita sa fac acele lucruri. Daca eu nu am simtit nevoia sa beau sau sa fumez, pot sa ma consider mai buna decat unul care face acele lucruri? De unde sa stiu eu cum este ispitit acela si care sunt lucrurile cu care se lupta altul?
(Nu vreau sa creez confuzii: este scris negru pe alb ca cei care fac acele lucruri nu vor intra in Imparatie.)
La fel si in alte situatii.. nimic din ce avem nu este al nostru, de aceea nu trebuie sa ne mandrim sau sa judecam. Cunosc multe persoane care chiar considera ca intr-un fel sau altul merita ceea ce au (spun ca au invatat, au muncit..etc.) Chiar asa sa fie? Nu Dumnezeu le-a dat ceea ce au, inclusiv un bagaj genetic de invidiat, sanatate, oportunitati? De aceea trebuie sa ne oprim in a ne atribui merite sau in a judeca pe altii.

Doar alegerile ne apartin.

Exact, pentru-ca altfel cadem in slava desarta, despre care am vorbit la Topicul POCAINTA.