Citat:
În prealabil postat de Hector
Cand m-am referit la mirosul urat, ma gandeam la multele ei atacuri la ortodoxie si incercarea de prozelitism. A incercat sa imi bage pe gat (nu numai mie, ci la toti cu care venea in contact) numai carti de ale ei sectare.
Intrebari de genul: S-au saturat oamenii de pupat moaste la mitropolie? Acuze ca punem oase de caine in loc de moaste, si altele. De cate ori avea ocazia jicnestea un preot, jicnestea ortodoxia. Radea de sintagme pentru Maica Domnului de genul ,,Imparateasa cerurilor. Zicea ca nu suporta Crucea. Multe treburi din acestea.
Dupa ce auzeai cu ce usurinta iti jicneste crezul si il calca in picioare, aveai un sentiment de spurcaciune. In prima zi cand i-am auzit discursul nu am mai avut liniste toata ziua. Problema era ca vorbea intruna, si eu, fiind mai mic decat ea, nu puteam sa ii ziic sa isi tina gura, cu toate ca deabea ma abtineam. Singura chestie pe care am reusit sa o fac a fost sa ii pun piciorul in prag si sa ii spun sa nu mai incearce sa ma converteasca pentru ca nu o sa ii mearga. Dar ce credeti, ca s-a potolit? Evident ca nu! Isi promova ereziile in stanga si in dreapta, hulele si insultele la adresa ortodoxiei, preotilor, razand de dogme.
Sincer, m-am regasit in cuvintele Sf. Lavrentie. E ca si cum ai sta langa cineva si ar mirosi urat. Asa m-am simtit eu.
PS: Bine ca a iesit la pensie si a disparut din peisaj. Si asa nu o suporta nimeni.
Depide acum si de om in sine, nu numai de religie. Spre exemplu, adventistul de la facultate m-a ajutat cu niste treburi. Ne-am inteles, am colaborat, destul de bine. Dar pocaita ma scosese din sarite.
|
Da, urat! Greu de suportat asemenea persoana.
Ce vroiam eu sa zic, este sa avem grija sa nu devenim si noi la fel.
Cred ca un adevarat crestin este si discret, are delicatete spirituala, nu da cu bata in ceilalti, nu isi bate joc de credinta lor, nu incearca mereu sa faca prozelitism. Ca aceasta sectanta de care zici.