[mariamargareta]

[SIZE=4][COLOR=blue]15.[/COLOR] Mihaela, marele “cârmaci”, trebuie să preia din nou puterea absolută[/SIZE]

[SIZE=4]După marea şi neaşteptata “ trădare din interior” care a adus “vremea de strâmtorare”, Mihaela Tărcuţă (considerată “prooroc”, “văzătoare cu duhul”, “călăuză” şi mare “cârmaci” peste NIP) trebuie urgent re-investită cu puteri discreţionare peste toţi supuşii ei din Cetatea Sfântă a Noului Ierusalim şi vai celor care nu o vor asculta!:[/SIZE]

[COLOR=red][SIZE=4]“Daţi-I Domnului putere la cârmă în vreme de strâmtorare, căci vai cetăţii fără văzător peste ea!”[/SIZE][/COLOR]

[SIZE=4][COLOR=blue]16.[/COLOR] Liderii pucioşi trebuie încurajaţi, mângâiaţi şi apoi împinşi de la spate ca să dezvăluie “tainele lui Dumnezeu”, ţinute de ei ascunse până acum[/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=red]“Îndemnaţi-i spre încurajare pe cei căzuţi în dureri şi în suspin şi fără de sprijin între voi şi îndemnaţi-i să vă arate din cele tainice ale Domnului cu ei,…”[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4]“Domnul de la NIP ” promite că va lucra pentru îmbărbătarea şi întărirea celor doi lideri pucioşi prin intermediarii cei mai devotaţi lor, ucenici şi uceniţe:[/SIZE]

[COLOR=red][SIZE=4]“Eu voi avea grijă să vă întăresc, şi voi întări pe mai departe pentru voi ucenici şi uceniţe,…”[/SIZE][/COLOR]

[SIZE=4]Apoi promisiunea este imediat uitată, iar liderii sunt îndemnaţi să-şi pregătească ucenici, singuri:[/SIZE]

[COLOR=red][SIZE=4]“Pregătiţi-vă ucenici pentru lucrările Mele şi pentru voi.”[/SIZE][/COLOR]

[SIZE=4][COLOR=blue]17.[/COLOR] “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” se ruşinează de necredinţa altora în el, şi-i slăbeşte voinţa, şi se împinge singur la ascundere[/SIZE]

[SIZE=4]Deşi a te ruşina, a slăbi şi a te tăinui din cauza necredinţei altora este o reacţie absurdă, mai ales pentru un “Dumnezeu” care se vrea a fi mare şi preaînalt, suntem nevoiţi să o consemnăm ca atare. Ascunderea e numită aici şi “tăinuire”:[/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=red]“Necredinţa din părţi Îmi slăbeşte intrarea Mea la popor cu cuvântul Meu cel lucrător şi Mă face să Mă ruşinez, să Mă strâng şi să Mă [/COLOR][COLOR=fuchsia]tăinuiesc[/COLOR][COLOR=red] între ucenici, între cei de o iubire şi milă cu Mine.”[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4]Alteori, ascunderea e numită “adăpostire”:[/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=red]“Vă voi povăţui, tată, căci trebuie să [/COLOR][COLOR=fuchsia]adăpostim[/COLOR][COLOR=red] tot ce este de adăpostit,…”[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=blue]18.[/COLOR] “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa” se tânguie ca un neputincios, într-un chip absolut penibil şi lamentabil[/SIZE]

[COLOR=red][SIZE=4]“Nu Mă lăsaţi, nu Mă lăsaţi, tată!”[/SIZE][/COLOR]

[SIZE=4]Deşi pretinde că poate singur, continuă să se lamenteze şi să se roage de ajutorul unora pe care-i vede a fi neputincioşi:[/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=red]“…căci [/COLOR][COLOR=fuchsia]pot Eu[/COLOR][COLOR=red] atunci când vă este greu, pot Eu când voi nu mai puteţi. O, nu Mă lăsaţi!”[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4]În acelaşi timp, deşi cere ajutor ca din gură de şarpe, pretinde că umilinţa liderilor pucioşi l-a întărit şi-l va mai întări:[/SIZE]

[COLOR=red][SIZE=4]“Ascundeţi-vă suspinul şi fiţi umiliţi, căci duhul umilit din voi M-a făcut şi Mă face tare pe Mine, tată.”[/SIZE][/COLOR]

[COLOR=purple]…………………………………………………………………[/COLOR]
[COLOR=purple]Anca Estera [/COLOR]
[COLOR=purple]14 iulie 2008[/COLOR]
[COLOR=purple]…………………………………………………………………[/COLOR]